CEPA: Comunitatea militară a Rusiei, înspăimântată de ideea unui război lung. „Odată cu primul eșec major, atitudinea societății față de putere se va schimba”

Experții militari ai Rusiei, chiar și cei pe deplin loiali Kremlinului, devin tot mai nervoși și se tem că prelungirea ostilităților va ricoșa împotriva Rusiei.

Îndoielile legate de cursul evenimentelor sunt din ce în ce mai răspândite și în rândul publicului. La mijlocul lunii iulie, sociologi independenți din cadrul proiectului de cercetare „Cronici” au remarcat că, pe o perioadă de aproximativ șase săptămâni, numărul rușilor care au declarat sprijin pentru așa-numita operațiune militară specială a scăzut cu 9%, de la 64% la 55%. Acesta este cel mai scăzut nivel de la începutul războiului și, potrivit cercetătorilor, este de așteptat ca acest declin să continue.

Interesant, în urmă cu aproximativ o lună, canalele Telegram pro-Kremlin au recunoscut, de asemenea, că, fie și cu un nivel ridicat de sentiment patriotic și o disponibilitate populară „de a se confrunta cu întregul Occident”, societatea rusă își exprimă dorința clară de a pune capăt „operațiunii speciale” cât mai curând posibil.

Îndoielile experților militari ruși sunt noi, în special apelurile lor pentru încheierea cât mai grabnică a fazei active a războiului. Argumentele lor sunt îmbrăcate în propagandă acceptabilă regimului (că un război prelungit este benefic pentru Occident și „naționaliștii de la Kiev”), dar mesajul cheie este că Rusia nu trebuie să permită acest lucru.

Șeful Centrului pentru Studierea Problemelor Aplicate Public ale Securității Naționale, fostul colonel al GRU Alexander Jilin, un comentator intransigent de pe canalele propagandei de stat, a susținut recent în termeni puțin apocaliptici că un război prelungit ar duce la „distrugerea economiilor, sângerarea armatelor, producerea de pierderi mari potențialului a două țări aflate în război” și că există riscul retrogradării Rusiei „la marginea” politicii mondiale. El a comparat apelurile de-a crește intensitatea ostilităților cu acțiunile SUA în Vietnam, a recunoscut faptul că au murit oameni nevinovați și a cerut o soluție non-militară, astfel încât Rusia să poată trăi alături de Ucraina „și să aibă orice perspective de normalizare a relațiilor.”

La sfârșitul lunii iulie, mai multe articole cu o temă similară au apărut pe site-ul Military Review, care este aproape de Ministerul rus al Apărării. Într-unul din ele, autorul Alexander Odintsov a subliniat că „strategia de lovituri limitate și la distanță împotriva forțelor armate ucrainene” și-a atins limita, în timp ce armata ucraineană a dat dovadă de o rezistență neașteptată și este gata să moară pentru ideile sale.

În consecință, dacă armata rusă intenționează să atace formațiunile ucrainene pe la spate pentru a le priva complet de provizii, trebuie cel puțin să-și dubleze forțele. Dacă Kremlinul plănuiește un atac și mai amplu în direcția Nikolaev și Odesa „cu scopul de a le încercui complet și de a deschide drumul către Transnistria”, forțele sale vor trebui cel puțin triplate. Potrivit expertului militar, pentru a lansa o ofensivă decisivă, așa cum au descris-o propagandiștii, Rusia va trebui „să mărească numărul [trupelor dislocate] de cel puțin 1,5 ori și să restabilească paritatea în domeniul UAV-urilor [dronelor].”

Operațiunea militară a Rusiei se confruntă cu riscuri reale, a spus Odințov. Prelungirea sa ar putea începe să lucreze împotriva Rusiei, deoarece Ucraina continuă să-și crească potențialul datorită armelor străine și a unui număr mult mai mare de forță de muncă. În mod critic, experții militari ruși se tem că „odată cu primul eșec major, atitudinea societății față de putere se va schimba” și că Kremlinul ar putea pur și simplu să nu aibă suficiente resurse pentru un război lung (la 1 august, s-a consemnat că Rusia a pierdut cu mult peste 5.000 de vehicule blindate în cinci luni de război.)

Avertismente similare au fost exprimate de un alt colaborator al Military Review, Alexander Staver. El a criticat mitul propagandistic al „frăției slave”, a subliniat că sarcina principală ar trebui să fie capturarea Donbasului și a prezis posibile lovituri ale Ucrainei asupra podului din Crimeea, Simferopol și Sevastopol (unde a fost lovit pentru prima dată un cartier general al Marinei Ruse de o dronă ucraineană pe 31 iulie.)

Datele analiștilor independenți confirmă îngrijorările experților militari ruși. Este evident că Rusia nu are resursele necesare pentru a trece la o ofensivă decisivă, a spus unul. Un altul a spus că majoritatea societății ruse tinde să susțină pasiv războiul și nu este pregătită să participe personal. De aceea Kremlinul preferă tactica mobilizării „ascunse”.

După cum a menționat Institutul American pentru Studiul Războiului, Kremlinul a ordonat probabil regiunilor rusești să formeze batalioane de voluntari pentru a participa la invazie, în loc să declare mobilizarea parțială sau totală. Potrivit cercetătorilor, astfel de batalioane ar putea genera aproximativ 34.000 de militari noi până la sfârșitul lunii august, dacă fiecare zonă federală produce cel puțin o unitate militară de 400 de oameni.

O altă metodă netradițională de a atrage noi soldați este recrutarea criminalilor condamnați, realizată în principal prin grupul de mercenari Wagner. Potrivit presei independente, cel puțin trei deținuți recrutați în acest fel au murit în Donbas. Pentru șase luni de serviciu, acestor „voluntari” li se promite 200.000 de ruble (aproximativ 3.200 de dolari) plus o amnistie pentru cei care se întorc în viață. Potrivit apropiaților prizonierilor, aceste promisiuni nu sunt înregistrate oficial în niciun fel, iar armata va lua pe oricine dorește să meargă, indiferent de experiența militară anterioară.

Proeminenta activistă rusă pentru drepturile omului Olga Romanova a confirmat, de asemenea, recrutarea de deținuți pentru război. Potrivit acesteia, recrutarea se desfășoară în toate regiunile Rusiei și din fiecare regiune pot fi recrutate câteva sute de oameni. În același timp, nu există temeiuri legale pentru trimiterea acestor oameni în zona de luptă. Aceste scheme de recrutare au fost confirmate de americanul Paul Whelan, închis într-o colonie rusă sub acuzația de spionaj. Într-un comunicat de presă transmis de fratele său David, s-a spus că aproximativ 10 prizonieri de la IK-17, unde este închis, au mers în prima linie.

Asemenea măsuri pot indica lipsa de resurse a Kremlinului fără o mobilizare generală pe care pare disperat să o evite. În același timp, Putin și consilierii săi au respins orice idee de a negocia cu Ucraina în acest moment.

Asta pentru că narațiunea sa propagandă a pictat-o ca fiind încolțită. Afirmația că „naziștii ucraineni vor distruge populația pro-rusă din sud-est” nu permite Kremlinului prea mult spațiu să se retragă din teritoriile ocupate. În ochii consumatorilor de propagandă, o astfel de retragere ar arăta ca o „trădare a poporului rus, care așteaptă eliberarea de opt ani”, așa cum o descriu propagandiștii. Între timp, conducerea așa-numitei Republici Populare Donețk solicită „eliberarea în continuare a orașelor rusești, inclusiv a Kievului”.

Deocamdată, Kremlinul pare să creadă că cea mai bună modalitate de a scăpa din acest impas este încorporarea rapidă a teritoriilor ocupate în Rusia. Autoritățile de ocupație din zona controlată de ruși a regiunii Zaporojie au anunțat pe 14 iulie că va avea loc un referendum pentru aderarea la Federația Rusă la începutul toamnei. Planurile de anexare a regiunilor Zaporojie și Herson, precum și a întregului Donbas, au fost, de asemenea, confirmate de serviciile de informații americane.

Kremlinul ar putea spera că anexarea de noi teritorii va duce la o noi valuri de patriotism, așa cum s-a întâmplat în 2014 după anexarea Crimeei. Dacă acesta este într-adevăr planul lui Putin, pare o fundație slabă pentru optimism. În tot acest timp, contraatacurile Ucrainei sunt în creștere și se formează noi unități în spatele primelor linii. Dacă nu se schimbă ceva radical, armata Rusiei are de ce să-și facă griji.