CEPA: Bătând la ușa lui Putin. Ce mesaj umilitor transmite atacul cu drone asupra Kremlinului

Redăm argumentele analistului.

***

Nu este niciodată bine când inamicul îți bate la ușă de la sute de kilometri distanță. Și exact asta a făcut Ucraina, cel puțin conform versiunii rusești a evenimentelor. Rusia a acuzat guvernul de la Kiev că a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin prin lansarea a două drone împotriva Kremlinului, un atac pe care Rusia susține că l-a zădărnicit.

Ca în cazul tuturor declarațiilor Kremlinului, aceasta trebuie luată cu un strop de sare. De când atacul a fost raportat pentru prima dată, au apărut mai multe elemente care contrazic afirmația Kremlinului că atacul a eșuat. Videoclipurile par să arate că dronele au lovit într-adevăr o clădire din interiorul Kremlinului în primele ore ale zilei de 3 mai – unul dintre ele arată un vehicul aerian care explodează pe un catarg ridicat al Senațkii Dvoreț, Senatul Kremlinului. Cu toate acestea, incidentul nu a fost raportat până a doua zi, cu excepția unui mic grup de vecini care a postat prima înregistrare video a incidentului. Videoclipurile se potrivesc cu imaginile ulterioare care arată pagubele provocate de incendiu pe acoperișul Senațkii Dvoreț. Clădirea a fost lovită de două ori, prima dronă lovind Kremlinul în jurul orei 02:30, iar cealaltă aproximativ 15 minute mai târziu.

Atacul ar putea părea neimpresionant atunci când se privesc imaginile cu drona care coboară spre acoperișul Kremlinului, însă acest lucru ar fi înșelător. Dacă au fost lansate din Ucraina, dronele trebuiau să traverseze sute de kilometri, pătrunzând în spațiul aerian rusesc și intrând în ceea ce se presupune a fi una dintre cele mai sigure zone din lume. Dacă dronele au fost lansate din Rusia, atunci Moscova are o problemă de securitate internă de proporții dramatice, deoarece fie are ucraineni care umblă prin zonă, fie îi lasă pe oponenții ruși să-și facă propriile drone și să le lanseze spre Kremlin. Este la aceeași scară, dar cu implicații mai grave, cu aterizarea unui avion ușor în Piața Roșie de către activistul adolescent german Mathias Rust în 1987.

Deși îndrăznețe și aparent imposibile, mai multe incidente au evidențiat amenințarea reprezentată de dronele ucrainene pentru orașe precum Moscova. La 23 aprilie, o dronă care se pare că transporta 17 kilograme de explozibili s-a prăbușit în apropiere de Moscova, iar spațiul aerian deasupra aeroportului internațional Vnukovo a fost închis pentru scurt timp, au relatat agențiile rusești.

Aceasta a fost cea mai recentă dintr-o serie de încercări mai mult sau mai puțin reușite de a ajunge la Moscova și la periferia acesteia și vine pe fondul unei serii de alte suspiciuni de apariție a dronelor. La începutul acestui an, sistemele rusești de apărare antiaeriană Panțir au apărut pe acoperișul mai multor clădiri cheie din Moscova, precum și în apropierea reședințelor lui Putin.

Dar a fost vorba de o tentativă de asasinat, așa cum susține Moscova? Acest lucru pare absurd. Dronele, precum cele care au lovit Kremlinul, sunt în general folosite pentru a lovi ținte imobile, dar rareori părți specifice ale unei anumite clădiri. Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când traversează sute de kilometri și/sau trebuie să lupte împotriva oricărei contramăsuri electronice care ar putea perturba orice tip de ghidare la sfârșitul zborului.

Locuințele lui Putin de la Kremlin sunt bine protejate, iar încărcătura mică pe care drona ar fi putut-o transporta (eventual pentru a putea parcurge distanța până la Moscova) ar fi fost probabil insuficientă pentru a le încălca. Și, bineînțeles, o astfel de tentativă de asasinat ar trebui să se bazeze pe informații solide privind locul exact în care se afla la un moment dat unul dintre cei mai atenți lideri ai lumii în materie de securitate. Kremlinul susține că președintele Putin nu se afla în clădire în momentul atacului. Într-adevăr, se crede că președintele rus și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în afara Kremlinului, lucru pe care ucrainenii l-ar fi știut.

Este mai probabil că, dacă acesta a fost într-adevăr un atac ucrainean, Kievul a vrut să trimită un mesaj liderilor ruși. Războiul este adus acasă, și mai precis în casa celor care l-au început, în inima Moscovei.

În ceea ce privește sugestiile că Putin și aparatul său de securitate puternic dotat au organizat ei înșiși atacul, ar fi un mod ciudat de a sublinia afirmația Kremlinului că Rusia câștigă războiul. Faptul că o dronă îți atacă biroul ar părea să demonstreze că dușmanii tăi sunt foarte vii și în viață. Acest lucru ar putea explica, de asemenea, de ce televiziunea rusă nu a prezentat imagini cu drona care lovește Kremlinul, pe fondul iminentei și triumfalistei parade din 9 mai.

Poate că argumentul unui atac sub pavilion fals este ajutat de reacția furibundă a propagandiștilor de la Kremlin? Margarita Simonian, faimoasa șefă a postului de propagandă rusesc RT, a sugerat că atacul ar putea da startul unei intensificări a atacurilor rusești, întrebând: „Poate că acum va începe pe bune?” Și, într-adevăr, în orele care au urmat au avut loc o serie de atacuri asupra orașelor ucrainene, deși acestea nu păreau mai grave decât cele normale.

Ce-ar fi să folosim presupusul asasinat pentru a justifica folosirea armelor nucleare împotriva Ucrainei? Problema este că televiziunile și oficialii ruși au desfășurat deja retorica pentru utilizarea armelor de distrugere în masă; acest atac nu ar face mare lucru pentru a amplifica cazul.

Ceea ce rămâne este mesajul umilitor pe care acele două drone l-au trimis împotriva Kremlinului și care și-a atins ținta. Cineva, fie că este vorba de ucraineni sau de opozanți ruși (după părerea mea, probabil primii, în ciuda dezmințirilor), a reușit să bată la ușa lui Putin și poate reuși să o facă din nou. Atunci când întreaga ta carieră se bazează pe ideea de a menține Rusia în siguranță și măreție, faptul că centrul simbolic al puterii tale este lovit este un început de zi foarte prost și promite mai multe nopți nedormite.