Centenarul Marii Uniri. Când şi cum a fost sărbătorită Ziua Naţională a României

Ziua Naţională a României va fi marcată, la Bucureşti, prin parada militară care va începe la ora 10.00 şi va avea ca punct central Piaţa Arcul de Triumf. Vor participa aproximativ 4.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu peste 200 de mijloace tehnice şi circa 50 de aeronave, precum şi militari din mai multe ţări aliate sau partenere.

Ceremonii militare de Ziua Naţională a României vor avea loc la ansambluri monumentale din Alba-Iulia: depunere de coroane şi jerbe de flori la monumentul „Regele Ferdinand Întregitorul”. Va fi inaugurat monumentul „Marii Uniri”, după ora 15.00. Tot în oraşul Marii Uniri va avea loc şi o paradă la care vor participa 23 de detaşamente de defilare pe jos cu aproximativ 1.600 de persoane din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi Serviciul Român de Informaţii – şi tehnică şi echipamente de luptă -18 detaşamente de defilare pe roţi cu aproximativ 150 mijloace tehnice şi 23 de aeronave militare.

Trenul regal, folosit în prezent de către familia regală a României, a fost inaugurat în anul 1928 şi a fost gândit ca un mijloc de transport pentru regele Ferdinand Întregitorul şi regina Maria în vizitele lor pe teritoriul României Mari. De Ziua Naţională, trenul cu locomotiva cu aburi originală va conduce Familia Regală într-o călătorie istorică la Alba Iulia.

Majestatea Sa Custodele Coroanei Margareta şi principele Radu, alături de membri ai familiei regale, vor participa, la ora 10.00, la un Te Deum oficiat la Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, iar de la ora 15.30, la ceremonia militară din Bulevardul 1 Decembrie 1918.

La Braşov, va fi deschis târgul de Crăciun în Piaţa Sfatului până pe 13 ianuarie 2019.

De Ziua Naţională, vizitatorii Castelului Bran vor admira un nou bust din bronz al reginei Maria, realizat de Miliţa Petraşcu în 1975, considerată una dintre cele mai înzestrate artiste ale secolului al XX-lea.

În plus, vizitatorii vor primi o cocardă tricoloră, iar pe faţada edificiului va fi desfăşurat drapelul naţional.

Muzeul Naţional Cotroceni, locul în care regele Ferdinand a semnat „Proclamaţia către ţară”, prin care se afirma idealul naţional – unirea Transilvaniei şi Bucovinei cu România -, va fi deschis publicului de 1 Decembrie, între orele 09.30 şi 15.30.

„Acsinte.100”, expoziţia itinerantă cu fotografii de la începutul secolului 20 din colecţia personală a sergentului fotograf Costică Acsinte, va fi deschisă sâmbătă, la Casa Dacia din Bucureşti, de la ora 18:00.

Grupul american Pink Martini va susţine, la Bucureşti, două concerte, pe 1 şi 2 decembrie, începând cu ora 20.00. Nicoleta Nucă va fi invitata special a show-ului de sâmbătă, iar Loredana, a celui de duminică.

Semnificaţia celor trei sărbători naţionale

Din 1866 până în 1947, 10 mai nu a fost doar Ziua Regalităţii şi a Independenţei, ci şi Ziua naţională a României, sărbătorită cu mare bucurie de români.

Ziua avea trei semnificaţii majore pentru istoria României:  la 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul ca domnitor, în 10 mai 1877, după secole de stăpânire otomană Vodă Carol proclama Independenţa României, iar în 10 mai 1881,  domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.

Timp de opt decenii, în calendarul sărbătorilor naţionale,  10 mai a fost reperul principal, Ziua Naţională a României fiind respectată şi sărbătorită de toţi românii. La parada militară din fiecare 10 mai, însuşi Regele şi Regina erau în frunte, iar românii participau în număr mare, dorind să-şi cinstească patria şi suveranul, deopotrivă.

În urma abdicării de la tron a regelui Mihai I şi înlăturarea monarhiei constituţionale la 30 decembrie 1947, s-a trecut şi la demolarea brutală a tuturor simbolurilor României Regale. Semnificaţia zilei de 10 mai ca Zi a Regalităţii a fost integral suprimată şi nici proclamarea Independenţei nu a mai fost legată de această dată.

Din anul 2013, 10 mai – Ziua Regelui a intrat în rândul sărbătorilor publice oficiale, iar în aprilie 2015, a fost înaintat în Parlament un proiect de lege prin care data de 10 mai urma să devină zi nelucrătoare. Proiectul a fost respins, pe motiv că nu sunt bani suficienţi la buget pentru a susţine asemenea demers.

Odată cu instaurarea regimului comunist ziua de 23 august a devenit Ziua naţională a României, sărbătorită sub numele de Ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România. Ziua făcea la data de 23 august 1944, când România trecea de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste.

Până în 1989, 23 august a fost cea mai fastuoasă zi a anului, marcată prin parade şi spectacole grandioase, cu semnificaţie puternic ideologizată

Ziua era „sărbătoarea întregului popor” sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist. Oamenii erau scoşi la defilare, dar adevăratul scop al manifestărilor era elogierea comandantului suprem, Nicolae Ceauşescu.

După Revoluţia din 1989, din anul 1990, 1 Decembrie devine Ziua naţională a României şi sărbătoare publică, conform Legii nr. 10 din 31 iulie 1990. Adoptată de un Parlament dominat de FSN, legea a avut în vedere atât combaterea simpatiilor legate de tradiţia monarhică a României, cu sărbătoarea naţională istorică pe 10 mai, cât şi contracararea opoziţiei anticomuniste, care ceruse adoptare zilei de 22 decembrie drept sărbătoare naţională.

Alegerea zilei de 1 decembrie ca Zi Naţională a făcut trimitere la Marea Unire, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România în anul 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100 de mii de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, într-un moment în care poporul român a ştiut să valorifice conjunctura internaţională favorabilă creată în urma Primului Război Mondial şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război şi nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci un act de voinţă al naţiunii române, necesitatea istorică de a trăi într-un stat naţional unitar.