Cea mai mare dispută culturală din lume. Soarta marmurilor Elgin, subiectul unor discuții secrete între Marea Britanie și Grecia

Marmurile Elgin
Marmurile Elgin
18 ianuarie 2023, 13:57

Atunci când Lordul Elgin, un aristocrat britanic, a plecat din Grecia la începutul anilor 1800, a trimis în Anglia unele dintre cele mai mari comori ale antichității: o colecție care includea statui ale zeilor greci și panouri sculptate în frize care înfățișau centauri în luptă, ce decoraseră cândva Partenonul din Atena.

Smulse în unele cazuri de pe zidurile templului, aparent cu permisiunea otomanilor care conduceau atunci Grecia, așa-numitele Marmuri Elgin au fost vândute ulterior guvernului britanic și au devenit unele dintre legendarele artefacte din colecția British Museum.

Dar au devenit, de asemenea, subiectul poate celei mai mari dispute culturale din lume.

Încă de pe vremea Lordului Byron, poetul romantic care a fost unul dintre primii critici ai înstărinării lor, soarta marmurilor a fost aspru contestată. Britanicii spun că mărcile au fost achiziționate legal și că cel mai bine ar fi să fie expuse alături de alte artefacte într-un muzeu universal, în timp ce grecii le consideră comori jefuite care reprezintă un fundament al patrimoniului lor național.

Dezbaterea nu a făcut decât să se adâncească în ultimii ani, pe măsură ce acțiunile vechilor imperii au fost supuse unei noi examinări, iar luptele pentru restituire au ajuns să pună la îndoială fundamentele muzeelor occidentale. Presiunea pentru restituirea marmurilor a crescut pe măsură ce muzeele au restituit obiecte de profil înalt, inclusiv bronzuri din Benin, antichități italiene și alte fragmente din Parthenon, la care Vaticanul a renunțat chiar luna trecută.

În prezent, există semnale de speranță că ar putea exista o soluție între British Museum și Grecia, deoarece oficialii ambelor părți au recunoscut că au avut loc discuții secrete. Dar, chiar dacă aceste dezvăluiri s-au transformat în optimism cu privire la faptul că în curând se vor face progrese reale, ambele părți au precizat că nu există încă un acord iminent.

Într-adevăr, ele rămân departe una de cealaltă în ceea ce privește unele chestiuni-cheie.

Discuțiile au loc la Londra din noiembrie 2021, între prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis și George Osborne, fost ministru de finanțe al Marii Britanii, care este în prezent președintele British Museum. În izolarea hotelurilor de lux și la casa ambasadorului grec, părțile au încercat să ajungă la un acord privind viitorul marmurilor, spun două persoane la curent cu negocierile confidențiale.

La mai multe dintre aceste întâlniri, Giorgos Gerapetritis, un ministru fără portofoliu în guvernul grec, a acționat ca reprezentant al lui Mitsotakis, potrivit celor două persoane.

Cât de bine au decurs negocierile a făcut obiectul multor speculații. Un articol publicat luna trecută în ziarul grec Ta Nea, care a dat vestea despre discuții, spunea că acestea au fost finalizate în proporție de „90 %”, citând surse grecești „bine plasate”. Bloomberg a relatat la începutul acestei luni că părțile „se apropie” de un acord. Conform propunerii discutate, potrivit articolului din Bloomberg, o parte din monumente s-ar întoarce temporar la Atena, în schimbul altor comori antice.

Dar încă nu a venit vremea unui acord, potrivit celor două persoane care cunosc negocierile și care au discutat cu New York Times. Și, de fapt, în ultimele zile oficiali din ambele părți au vorbit public pentru a frâna așteptările tot mai mari că orice acord ar fi iminent.

În ceea ce-l privește, Mitsotakis a cerut Muzeului Britanic să returneze toată friza din colecția sa, aproximativ 250 de metri de piatră sculptată care a înfășurat cândva Parthenonul, a declarat persoana care cunoaște poziția Greciei. Mitsotakis a dorit un acord prin care acele panouri să rămână în Grecia pentru cel puțin 20 de ani, a adăugat persoana respectivă. Acolo, ele ar urma să fie reunite cu alte părți ale frizei deja expuse în Muzeul Acropole din Atena.

Persoana respectivă a declarat că Mitsotakis spera ca, după 20 de ani, acordul să fie prelungit, astfel încât panourile frizei să rămână la Atena.

Partea greacă spera să negocieze returnarea celorlalte sculpturi la o dată ulterioară. În schimbul frizei, muzeele grecești vor furniza Muzeului Britanic o selecție rotativă de artefacte neprețuite, dintre care unele nu au părăsit niciodată Grecia.

British Museum dorește o altă înțelegere, potrivit persoanei care are cunoștință de poziția sa. Până în prezent, Osborne a sugerat returnarea unei porțiuni mai mici din friză, precum și sculpturi ale zeilor și centaurilor, sub formă de împrumut pe termen scurt, a spus persoana respectivă. Muzeul ar putea oferi până la o treime din artefactele Parthenonului din colecția sa.

Odată ce Grecia va returna aceste artefacte la Londra, vor fi trimise mai multe la Atena pentru a le înlocui, a spus persoana respectivă. În timp, numărul de artefacte trimise în Grecia ar crește, pentru a reflecta creșterea încrederii între cele două părți, a adăugat persoana.

Punctul de vedere al British Museum este că nu poate oferi mai mult, chiar dacă ar vrea să o facă. Conform legislației britanice, muzeul nu poate scoate obiecte din colecția sa decât dacă acestea sunt „improprii pentru a fi păstrate”, deși este liber să împrumute obiecte altor instituții. Muzeul susține că lordul Elgin a achiziționat artefactele în mod legal, după ce administratorii Imperiului Otoman, care guvernau Atena la acea vreme, i-au acordat un permis. De asemenea, acesta insistă că sculpturile sunt cel mai bine prezentate în cadrul colecțiilor globale ale muzeului, astfel încât să spună o parte dintr-o poveste mai amplă despre civilizația umană.

În cazul în care orice acord cu guvernul grec nu ar include o prevedere conform căreia marmurile trebuie să se întoarcă la Londra, acesta ar putea fi contestat în instanțele britanice. Dar orice acord ar fi redactat astfel încât să nu impună Greciei să renunțe la pretenția de proprietate asupra artefactelor, a declarat persoana care cunoaște poziția muzeului.

British Museum a refuzat să comenteze negocierile, dar un purtător de cuvânt al muzeului a recunoscut prin e-mail că acestea au loc. „Căutăm în mod activ un nou parteneriat pentru Parthenon cu prietenii noștri din Grecia și, pe măsură ce intrăm într-un nou an, discuțiile constructive sunt în curs de desfășurare”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Cu o ofertă informală și o contraofertă pe masă, discuțiile au ajuns într-un stadiu care „nu a mai fost văzut până acum”, a declarat persoana din partea greacă. Ambele părți „negociază cu bună credință”, a adăugat persoana, dar nu se așteaptă la mai multe progrese decât după ce Grecia va organiza alegeri parlamentare în cursul acestui an.

În tot acest timp, presiunea crește asupra British Museum. Anul trecut, Italia a returnat un fragment din Partenon care, timp de peste 200 de ani, a fost expus într-un muzeu din Sicilia. Iar în decembrie, Vaticanul a anunțat că va oferi trei fragmente din Partenon liderului Bisericii Ortodoxe Grecești, care se așteaptă să le transmită Muzeului Acropole.

Alte colecții occidentale importante, printre care Smithsonian Institution și Humboldt Forum, din Berlin, au returnat recent opere de artă disputate, iar British Museum pare din ce în ce mai mult în dezacord. Pe lângă artefactele de la Partenon, acesta deține o colecție extinsă de bronzuri din Benin, revendicate de Nigeria, Piatra Rosetta, pe care unii arheologi doresc să o returneze Egiptului, precum și o statuie din Insula Paștelui, pe care au cerut-o Rapa Nui, populația indigenă a insulei.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă