Cea mai mare clădire de birouri din lume, construită special pentru diamante

Surat Diamond Bourse, recent deschisă, este considerată o „destinație unică” pentru peste 65.000 de profesioniști în diamante, inclusiv tăietori, lustruitori și comercianți. Dispune de o succesiune de nouă structuri dreptunghiulare care se revarsă dintr-o „coloană vertebrală” centrală. Complexul de 15 etaje a fost construit pe mai mult de 35 de acri de teren. Arhitecții centrului comercial spun că acesta cuprinde peste 7,1 milioane de metri pătrați de suprafață, ceea ce ar însemna că a depășit Pentagonul ca cea mai mare clădire de birouri din lume. Fotografii noi, distribuite exclusiv CNN, arată podelele de marmură și atriumurile pline de lumină, care conectează peste 4.700 de spații de birouri, unele dintre ele fiind ateliere pentru tăierea și lustruirea diamantelor. Sunt 131 de lifturi. Nu lipsesc nici facilități de luat masa, retail, wellness și spații de conferințe pentru lucrători. Investiția a fost de 32 de miliarde de rupii, adică 388 de milioane de dolari.

Primii ocupanți ai Surat Diamond Bourse își vor lua spațiile în primire în noiembrie, după patru ani de lucrări de construcție, dintre care doi au fost îngreunați de întârzierile cauzate de Covid. Este de așteptat să fie deschis oficial la sfârșitul acestui an de către prim-ministrul indian Narendra Modi, care s-a născut în Gujarat.

Potrivit CEO-ului proiectului, Mahesh Gadhavi, Surat Diamond Bourse va salva mii de oameni de a călători, uneori zilnic, la Mumbai, cu trenul pentru a face afaceri. „Este dificil… (unii) oameni trebuie să petreacă trei ore și jumătate până la patru ore, zilnic, pentru a merge de acasă la birouri și din nou acasă”, a spus el în timpul unui apel video, descriind mutarea de a reloca afacerile în Surat ca fiind o „opțiune mai bună”.

Clădirea a fost condusă de firma indiană de arhitectură Morphogenesis în urma unui concurs internațional de design. Depășirea Pentagonului nu a făcut parte din concurența, a declarat Gadhavi pentru CNN. Mai degrabă, dimensiunea proiectului a fost dictată de cerere, a spus el, adăugând că toate birourile au fost achiziționate de companii de diamante înainte de construcție.

Morphogenesis a spus că aspectul său creează „un mediu de concurență echitabil”, atât pentru întreprinderile mici, cât și pentru cele mari. Cu birourile conectate printr-un coridor central lung, ocupanții au acces la fel de fel de facilități, potrivit cofondatorului firmei de arhitectură, Sonali Rastogi, care a descris designul drept „democratic”. Lucrul acolo este destinat „să fie exact același pentru toată lumea”, a explicat ea într-un apel video din New Delhi, adăugând că orice drum de la oricare birou până la porțile de ieșire din clădire nu durează mai mult de șapte minute.

Imaginile aeriene arată că împrejurimile clădirii uriașe sunt, deocamdată, remarcabil de joase. Dar acest lucru s-ar putea schimba în cazul în care se vor realiza planurile pentru o reamenajare majoră în orașul de 7 milioane de persoane, numit „Orașul de vis”. Planul ambițios, care a fost lăudat public de prim-ministrul Modi, își propune să construiască un oraș „inteligent” pe aproape 700 de hectare în sudul Surat. Gadhavi a spus că noul centru de diamante va servi drept „chiriaș-ancoră” pentru zonă. Între timp, Rastogi a raportat că firma ei este în discuții cu potențiali clienți despre alte proiecte din zonă, inclusiv un centru de convenții.

În timp ce arhitectul a recunoscut că Surat nu posedă un „limbaj arhitectural foarte remarcabil”, ea și-a exprimat speranța că designul durabil va modela dezvoltarea viitoare a unui oraș în care temperaturile ating recorduri. Morphogenesis susține că designul său consumă cu până la 50% mai puțină energie decât maximul permis pentru a obține o calificare „platină” de la Consiliul Indian pentru Construcții Ecologice. Forma evazată a coloanei vertebrale centrale a fost proiectată pentru a canaliza vânturile predominante prin structură, spun arhitecții, în timp ce „răcirea radiantă” circulă apa rece sub podelele sale pentru a reduce temperaturile interioare.

Deși birourile individuale se vor baza pe aer condiționat tradițional, Rastogi estimează că aproximativ jumătate din clădire este răcită prin ventilație naturală, în timp ce zonele comune sunt alimentate cu energie solară.

Articol de Arina Delcea