Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ALEGERI EUROPENE 2014

Ce va avea UE pe agenda de lucru după alegerile europene?

Care vor fi politicile europene, cum vor fi cheltuiţi banii contribuabililor, va exista un nou mare proiect european ? Răspunsurile depind de rezultatele alegerilor europene din mai 2014 care vor da un nou echilibru de putere în Parlamentul European şi noul şef al executinului ales să conducă următoarea Comisie Europeană.

22 Mai 2014, 09:13 (actualizat 22 Mai 2014, 11:46) |
Alegeri europene / FOTO: StirileTVR

Proiectul european pare să treacă printr-o criză existenţială. Integrarea europeană, promovată de părinţii fondatori ai uniunii, e pusă în discuţie de eurosceptici, iar mai mult de jumatate dintre cetatenii nu mai au încredere în performanța actuală şi viitoare a instituţiilor Uniunii Europene.

Climatul de nemulțumire şi scepticism a fost generat şi accentuat de criza economică şi socio-politică din UE, iar alegerile europene din 2014 sunt marcate de ascensiunea partidelor eurosceptice care mobilizeaza mai bine la vot speculând temerile alegatorilor prin promovarea de mesaje antieuropene, antisolidaritate sau împotriva imigraţiei, adesea cu accente ultranaţionaliste şi xenofobe.

Pentru recâştigarea încrederii cetăţenilor europeni şi pentru a răspunde provocărilor legate de criza economică, stabilizarea financiară, schimbările climatice, imigraţie şi securitate, dar şi pentru revigorarea instituţiilor Uniunii, noii aleşi vor trebui să regândească politicile europene în căutarea unor noi abordări şi chiar a unui nou mare proiect european.

Agenda viitorilor deputaţi şi a executivului european

Ieșirea din criza economica prin încurajarea competitivitatii globale a Europei, acordand o atenție speciala micilor companii și măsurilor pentru creșterea numărului locurilor de muncă.

Va fi o prioritate, de asemenea, legislația pentru a stabiliza și mai mult sistemele financiare, mai ales în zona euro, inclusiv separarea investițiilor de retail în cadrul băncilor.

Deputații vor decide dacă să aprobe sau nu Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), ceea ce ar duce la creșterea competitivității UE și la crearea de locuri de muncă.  Parteneriatul se află în prezent în curs de negociere cu SUA, deoarece s-au ridicat unele semne de întrebare privind protecția datelor personale și a produselor culturale europene.

Revizuirea bugetului UE pe termen lung (2014 - 2020), in ce priveste dimensiunea sa, finanțarea și cheltuielile. Deputații vor continua să lupte pentru un buget UE finanțat pe deplin din resurse proprii, reducând astfel contribuția de la bugetele statelor membre.

În privinţa migraţiei trebuie decisă abordarea pe viitor a fluxurilor de imigranți.  Se vor suplimenta resursele, umane și financiare, alocate agenției FRONTEX responsabilă de managementul granițelor uniunii,  sau UE se va concentra în următorii cinci ani mai degrabă pe imigrația legală și integrare?

În privinţa energiei și schimbărilor climatice se vor stabili ţintele UE de a reduce emisiile de CO2 prin trecerea la surse regenerabile și prin promovarea eficienței energetice, având în vedere că deputații negociază următorul pachet de măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice și reducerea poluării energetice în 2020-2030.

Protecția datelor personale ale cetățenilor, aflate în posesia poliției și a organelor judiciare, va avea, de asemenea, un loc pe agenda politicilor europene. Deputații vor decidse asupra legislaţiei privind protecția vieții private şi care să confere posibilitatea unui control sporit al utilizatorilor de internet asupra propriilor date.

Siguranța consumatorilor Deputații vor avea de luat decizii privind organismele modificate genetic, clonarea, noile alimente, precum și alte teme legate de sănătate și siguranță. Vor avea de revizuit regulile privind siguranța produselor.

Acordul final privind eliminarea taxelor de roaming impuse cetățenilor care utilizează telefoanele mobile sau tabletele în străinătate este încă de negociat cu Consiliul de Miniștri.

Noul Parlament va trebui să dea şi un răspuns la modalităţile de a reduce dependența energetică a UE de gazele naturale provenite din Rusia şi pentru a asigura accesul cetățenilor UE la surse de energie sigure, stabile și diversificate, în condiţiile eforturilor Rusiei de a dezmembra Ucraina.

Schimbările prin care trece UE cer un nou proiect european?

Uniunea a trecut de la o mică comunitate bazată pe ideea integrarii economice la o nouă configuraţie, o uniune economică şi politică, care cuprinde 28 de state şi peste 500 de milioane de cetăţeni, adăugând în abilităţile sale noi domenii economice, sociale și politice. Uniunea are aşadar o nouă identitate.

Dezvoltarea proiectului european s-a bazat în special pe elitele politice care au susţinut entuziast procesul de integrare reuşind să atragă acceptul şi susţinerea populaţiei.Însă, din anii ’90, dupa ratificarea Tratatului de la Maastricht, când Uniunea a început să se implice nu numai în chestiuni economice ci şi politice, sondajele de opinie au evidenţiat o scădere a susţinerii publice pentru integrarea europeană, s-a creat un clivaj între populaţie şi elitele politice şi s-a născut conceptul de euroscepticism. Fenomenul a devenit mai problematic pentru Uniune în special dupa ce Olanda şi Franţa au respins proiectul unei „constituţii” europene sau cu ocazia ratificării Tratatului de la Lisabona.

Cetăţenii se simt în general departe de instituţiile europene şi de procesul de luare a deciziilor, pe care mulţi nici nu îl înţeleg, iar Uniunea Europeană este percepută ca un proiect politic prea complex, ce pare să fi deviat de la preferinţele electoratului care se pronunţă mai degrabă pentru o Europă mai socială.

Criza economică care a afectat Europa, încă de la sfârşitul anilor '70 şi a devenit mai severă începând cu anii 2007 – 2008, a creat discrepanţe sociale şi şomaj, în special în rândul tinerilor, şi a adâncit diferenţele dintre „centru” şi „periferie”. Toată lumea pare să-şi fi pierdut încrederea în proiectul european, atât statele creditoare cât şi cele debitoare, statele din zona euro sau statele candidate, fapt ce a dus chiar la respingerea solidarităţii între state în favoarea tendinţelor naţionaliste. La nivel naţional ridicarea partidelor eurosceptice şi naţionaliste a influenaţat şi formaţiunile tradiţionale care se tem că si-ar putea pierde electoratul. Partidele mari tind astfel sa fie mai precaute când vorbesc despre extinderea UE şi să fie mai reticente la votul pentru bugetul Uniunii Europene, din cauza temerilor ca ar putea fi sanctionaţe de electorat la alegerile naţionale sau europene.

În ciuda acestui curent de opinie contestatar, rămâne întrebarea: care este alternativă viabilă la actualul proiect european? Pentru unii, transformarea uniunii monetare în uniune politică, pentru altii proiectul energetic. Există speranţa că o dată creşterea economică euroscepticismul se va diminua, iar entuziasmul pentru un nou proiect european va reveni, dacă UE işi va schimba modul în care relaţionează cu statele membre şi cetăţenii acestora.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ALEGERI EUROPENE 2014
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 12°C
IASI 9°C 11°C
CLUJ 8°C 10°C
CONSTANTA 10°C 9°C
CRAIOVA 14°C 12°C
BRASOV 10°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Februarie 2019, 07:18
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-02-2019
Deschidere: 7642.1
Maxim: 7708.75
Mimim: 7637.46
Variatie: 0.2%
TLV
1.84
1.19%
SNN
9.33
3.66%
SNP
0.35
0.43%
TEL
22.15
1.58%
FP
0.87
3.53%
BRD
11.60
1.54%
SNG
31.20
0.95%
TGN
336.50
1.97%
EL
10.70
0.19%
SIF5
2.06
2.15%
ARHIVĂ ȘTIRI