Ce urmează după ce moțiunea de cenzură a trecut. Mingea este în terenul președintelui Klaus Iohannis

Guvernul Florin Cîțu a fost demis de Parlament, dar ce se întâmplă mai departe? Iată care sunt pașii prevăzuți de Regulamentul Camerei Deputaților și Senatului și de Constituție.

05 Octombrie 2021, 15:51 (actualizat 05 Octombrie 2021, 18:37) |
Constituţia României

În situaţia în care moţiunea este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată de Parlament Guvernului se consideră retrasă, iar Guvenul este demis (art. 113 din Constituţie).

În acest caz, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

Iohannis, după demiterea guvernului Cîțu: România este în criză. Voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămâna viitoare

Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie. Urmează calendarul procedural aplicat formării unui nou guvern. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, un nou vot de încredere Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului (art. 103, alin. 2 din Constituţie).

Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi, acestea finalizându-se cu un un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere (art. 88 din Regulamentul comun).

În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului.

În aceeaşi zi, după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Dacă Guvernul nu este învestit, preşedintele poate desemna un alt premier.

Când pot avea loc alegeri anticipate

Preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Constituţia României prevede, potrivit volumului "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu; Editura All Beck, 2004), trei interdicţii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că în ultimele şase luni de mandat prezidenţial, preşedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia condiţie prevede că parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 7°C 10°C
IASI 3°C 8°C
CLUJ 5°C 6°C
CONSTANTA 11°C 16°C
CRAIOVA 5°C 5°C
BRASOV 6°C 7°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
TVR65
ARHIVĂ ȘTIRI