Ce trebuie să știm despre alimentele procesate

Atunci când o temă este preluată de media, ea este dusă la extrem, pentru a genera cât mai mult senzațional și reacții emoționale puternice. Așa se întâmplă și cu alimentele procesate sau cu substanțele necesare pentru refacerea solului, considerate mari probleme aduse de  industria alimentare modernă. Ca de fiecare dată, adevărul este undeva la mijloc.

04 Decembrie 2020, 16:19 (actualizat 04 Decembrie 2020, 16:39) |
Mezeluri

Trebuie să știm că alimentele procesate nu sunt doar cartofii prăjiți de fast food, care conțin peste 10 aromatizanți și îndulcitori, sau cerealele pentru copii, care au în compoziție aproape 50 la sută zahăr. Alimentele pot avea grade diferite de procesare, cele mai puțin procesate fiind chiar recomandate în dieta noastră zilnică.

Procesarea înseamnă inclusiv congelare, fierbere – firească pentru carne – pasteurizare – care înlătură bacterii ce nu sunt benefice pentru om – sau îmbogățirea cu vitamina D, Calciu, Magneziu și alte elemente importante, mai ales în perioada de copilărie sau adolescență.

Chiar și pâinea este un aliment procesat – făina albă o situează în zona alimentelor ce cresc aciditatea în organism. Pâinea albă, prin procesarea ingredientelor, nu mai conține aproape deloc fibrele necesare digestiei.

Astfel putem alege între alimente în funcție de gradul lor de procesare :

Alimente procesate la recoltare sau pentru păstrare și depozitare în scopul  menținerii valorilor nutritive

Aceste tipuri de procesări sunt necesare și benefice pentru că ajută alimentele să fie păstrate în timp sau transportate pe distanțe mari, mai ales în contextul economiei globale.

Unele dintre ele ajung cu vaporul în containere și după 60 de zile la destinație, fiind nevoie de o procesare sau tratare minimă.

Desigur că putem evita această procesare de recoltare, depozitare sau transport, consumând alimente din agricultură și producție locală sau zonală.

Este totuși important să mentinem o alimentație variată și avem nevoie inclusiv de fructe exotice cum sunt bananele, avocado sau kiwi, fructe care vin de la distanțe mari și pe care le consumăm mai ales în sezonul rece.

În acest nivel de procesare se încadrează mazărea, fasolea și alte alimente congelate, conservele, murăturile, zacusca și chiar conservele de pește, inclusiv cele de ton.

Alimente procesate prin adăugarea de conservanți și elemete pentru aromă, culoare și gust

Ca și în primul caz, sunt folosite în general elemente chimice cât mai ieftine pentru a se putea asigura o producție de masă.

În acest tip de procesare, în general alimentele devin nesănătoase. Aici vorbim de cantități mari de zahăr sau de alimente care par normale, naturale, dar ale căror calități sunt alterate aproape în totalitate. Vorbim de sosuri, dressinguri, iaurturi, produse instant sau premixurile pentru prăjituri.

Și smooth-iurile de fructe sunt considerate alimente procesate cu adaosuri de gust, culoare și unele vitamine, dar în general sunt trecute la alimentele sănătoase.

Trebuie doar să învățăm să gândim logic și să ne dăm seama ce alimente rămân bune pentru sănătate și care ajung toxice în funcție de nivelul de procesare corelat cu tipurile de  aditivi folosiți – celebrele E-uri, unele mai toxice, altele acceptabile.

Alimentele intens procesate, cele mai pericloase pentru sănătate

Aici includem mâncarea semipreparată, mixurile pentru gătit și mai ales mâncarea fast food. Putem lua doar două exemple care aparent sunt destul de inofensive.

Cartofii prăjiți nu conțin doar carbohidrați simpli  - care oricum nu ne satură pe termen mediu - dar au o valoare ridicată caloric și prin consum regulat pot duce la diabet, nu doar la îngrășare.

Prin arderea în uleiuri la peste 100 de grade sunt generate substanțe care favorizează apariția cancerului. Aceste substanțe apar în cantitate de 30 de ori mai mare decât în cazul cartofilor fierți. De aceea cartofii prăjiți sunt considerați ca unul dintre cele mai nesănătoase alimente, chiar dacă ei sunt preferații copiilor și adolescenților. Când sunt pregătiți la fast food, cartofii prăjiți conțin peste 10 elemente suplimentare care adaugă miros, gust și uneori culoare, acesta fiind și motivul pentru care ei devin delicioși și ne atrag atât ca formă cât și ca gust.

Mezelurile conțin multe elemente adăugate, cum ar fi glutamat de sodium, și sunt periculoase pentru organism. Este adevărat că avem nevoie de ele pentru o gustare pe fugă, o masă de dimineață sau când un buget mai redus ne obligă să le consumăm, dar este bine să încercăm să nu devină parte constantă din alimentația noastră zilnică. Mezelurile precum parizerul, crenvurstii sau salamurile se realizează din diverse părți ale puiului sau porcului care nu se consumă frecvent, de la tendoane la zona din carcasa animalului respectiv, zone în care există multe bacterii și microrganisme dăunătoare sănătății.

În funcție de rețetă, unele mezeluri sunt fierte iar altele procesate doar chimic.

Afumarea se realizează de cele mai multe ori tot chimic, aducând astfel noi substanțe alimentului respectiv și crescând riscurile pentru bolile de stomac și sănătatea generală a organismului.

Dacă totuși ne plac mezelurile - mai ales în această perioadă de sărbători de iarnă - trebuie să avem grijă să nu ne facem un obicei din a le consuma zilnic.

Din nou cuvântul cheie este echilibrul. Poate fiecare dintre noi și-ar dori să consume doar produse bio sau sănătoase, dar timpul disponibil și bugetul pe care îl putem aloca alimentației ne duc către soluții de compromis.

Important este să încercăm să menținem un echilibru și să avem o dietă în care produsele intens procesate să aibă o pondere cât mai scăzută. Le putem înlocui cu legume, fructe sau produse ușor procesate.

Autor : Răzvan Nicolescu

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 15°C 15°C
IASI 13°C 10°C
CLUJ 7°C 11°C
CONSTANTA 16°C 16°C
CRAIOVA 12°C 13°C
BRASOV 10°C 12°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
TVR65
ARHIVĂ ȘTIRI