Ce ar trebui să ştie oamenii care îşi cumpără locuinţe | Interviu cu inginerul Ion Filitov, expert în domeniul proiectării şi al expertizării

Ion Filitov este absolvent al Institutului de Construcţii din Bucureşti în anul 1975 şi lucrează în domeniul proiectării şi al expertizării din anul 1979
Ion Filitov este absolvent al Institutului de Construcţii din Bucureşti în anul 1975 şi lucrează în domeniul proiectării şi al expertizării din anul 1979
22 martie 2022, 10:55

Suntem într-o perioadă în care sunt frecvente cutremurele de intensitate medie şi mică, dar suntem ameninţaţi de un seism major. Ce ar trebui să ştie oamenii care îşi cumpără locuinţe noi?

Conform legislaţiei tehnice în vigoare, şi vorbim doar din punct de vedere structural, proiectarea şi execuţia construcţiilor trebuie să fie guvernată de ansamblul regulilor tehnice prevăzute în reglementările care privesc calitatea în construcţii; proiectele de execuţie a structurii de rezistenţă se supun verificării şi această regulă, de asumare a responsabilităţii – proiectant şi verificator – oferă prezumţia de calitate conformă, în această fază de concepţie; mai departe, execuţia este la rândul ei guvernată de reguli specifice în ceea ce priveşte asigurarea calităţii.

Pentru cumpărătorii de apartamente în clădiri de tip bloc de locuinţe, este necesar ca, pe lângă criteriile ce ţin de design şi funcţionalitate, să se solicite informaţii despre firma de proiectare structurală şi despre verificatorul proiectului, iar mai apoi, despre apartenenţa prestatorului la asociaţiile profesionale, informaţii asupra renumelui/a portofoliului de lucrări, care astfel pot să constituie argumente de încredere în siguranţa structurală a clădirii vizate spre cumpărare. La fel de important este să se cunoască numele antreprizei care a executat structura clădirii (cu tot portofoliul prezentat), a airigintelui de şantier şi ca un corolar, să se primească asigurarea că investitorul este în posesia, şi pune la dispoziţia cumpărătorului/consultantului acestuia, Cartea Tehnică a Construcţiei. Foarte importantă este documentaţia, studiul  geotehnic şi proiectul de fundaţii. Braşovul are, în general, terenuri bune de fundare, dar există şi amplasamente pe terenuri cu risc geotehnic ridicat, terenuri cu pante mari, etc.

Cum pot verifica informaţiile furnizate de dezvoltatori referitoare la structura de rezistenţă a imobilelor?

Aşa cum am menţionat mai sus, este bine să apară cultura şi obişnuinţa clientului de a solicita consultanţă unui specialist neutru – proiectant, verificator de proiecte, expert tehnic – în hotărârea de alegere a viitoarei locuinţe. Apartamentele din blocurile de locuinţe sunt vizionate de regulă în stadiu de finisare completă, iar cunoaşterea directă a sistemului structural nu mai este posibilă. În situaţia în care cumpărătorii sunt foarte atenţi şi scrupuloşi, este recomandabil ca înainte de semnarea contractelor să se cunoască proiectul şi cine sunt participanţii la proiect: proiectant, verificator, antreprenor, diriginţi şantier.

Ce ar trebui să ştie cei care cumpără case vechi ?

In ceea ce priveşte achiziţia unei case, a unei construcţii vechi, sunt câteva criterii care trebuie luate în calcul: * vechimea acesteia, din punct de vedere structural, este bine să fie raportată la cel puţin trei perioade de edificare: înainte de 1940; 1940 – 1963; 1963 – 1990; * starea structurii de rezistenţă, la momentul inspectării, iar *informaţiile despre modul în care clădirea s-a comportat la cutremurele semnificative precedente pot să ofere referinţe importante asupra înzestrării structurii de rezistenţă cu capacitatea necesară. Nu în ultimul rând, angajarea unei consultanţe sau a unei expertize tehnice devine obligatorie înaintea unei decizii de achiziţie.

Sunteţi unul dintre inginerii experţi în domeniu, în Brasov. Ce vă îngrijorează în prezent, în oraşul dvs., referindu-mă la investiţiile ce au fost făcute îndeosebi în ultimii 10 ani?

Ingrijorarea pe care pot să o exprim este cea a breslei şi a Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri; este vorba despre faptul că profesia de proiectant de structuri de rezistenţă este nereglementată, în sensul că, dacă baza de standarde şi reglementări tehnice este în continuă actualizare, lipseşte reglementarea care să stabilească clasele/nivelele de competenţă si reponsabilităţi a inginerilor proiectanţi; şi voi exemplifica că, în arhitectură, breasla a definit aceste limite de angajare şi de răspundere, în medicină sunt stabilite ierarhii de competenţă, dar tocmai în ingineria de structuri de rezistenţă, unde riscul  de mal practică în proiectarea şi execuţia de structuri de rezistenţă se poate răsfrânge asupra unui număr mult mai mare de utilizatori, lipseşte filtrul de ierarhizare a competenţelor, care să împiedice angajarea proiectării de către persoane pregătite necorespunzăator. Până în 1990, profesia de proiectant şi cea de supervizare a proiectului erau riguros definite şi perfect aplicate în exerciţiul profesional. AICPS şi corpul profesional au transmis, în mod constant, această cerinţă urgentă, către factorii responsabili ai instituţiilor statului. Atenţie, trebuie avută şi la amplasarea noilor clădiri, în relaţie cu clădirile existente: pe lângă nereguli urbanistice, din punct de vedere structural pot să apară mari probleme de coexistenţă între structuri, la nivelul fundaţiilor.

Interviu realizat de Lucia Toader

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite