CCR sesizează Inspecţia Judiciară în urma criticilor judecătorului Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanţa

Curtea Constituţională a României (CCR) a anunţat, luni, că a sesizat Inspecţia Judiciară în cazul judecătorului Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanţa, în urma poziţiilor publice pe care magistratul le-a avut în legătură cu modul de soluţionare a conflictului juridic dintre Guvern şi Ministerul Public.

„Curtea Constituţională a sesizat Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu conduita pe care domnul Ciprian Coadă, judecător la Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală, a ales să o adopte în mod public faţă de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României (…) din 14 martie 2017”, se precizează într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.

Judecătorul Ciprian Coadă a publicat în data de 14 martie, pe site-ul de specialitate juridice.ro, un articol intitulat „Ordinea de zi: În căutarea prestigiului pierdut” în care analiza critic decizia CCR privind conflictul juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Ministerul Public.

Iată câteva dintre criticile judecătorului:

– „mă întreb dacă, din punctul de vedere al moralei dreptului, o instituţie care până mai ieri se bucura de o minimă încredere în rândul profesioniştilor dreptului mai poate acuza pe cineva de depăşirea competenţelor sale, câtă vreme ea însăşi îşi extinde propriile competenţe, depăşind limitele rezonabile ale controlului exercitat”

– „Întrebarea nu necesită un răspuns imediat, ci se vrea o temă de reflecţie, dar mai ales un început de dezbateri, fiind cât se poate de legitimă, deoarece un organism politic, aşa cum este Curtea Constituţională, prin intermediul mecanismelor puse la dispoziţie, dar mai ales prin forţa deciziilor sale, nu îşi poate subordona instituţiile statului, devenind o a patra putere, intervenind în procesul de aplicară unitară a legii, substituindu-se Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub pretextul interpretării conforme a legii cu Constituţia şi impunând chiar Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, cum anume să legifereze, când şi în ce condiţii, sub acoperirea aceluiaşi pretext. Acceptarea acestei idei ar conduce la perpetuarea imixtiunilor Curţii Constituţionale în atribuţiile altor autorităţi ale statului, în afara oricăror forme de control, prin impunerea forţei deciziilor sale în scopuri eminamente politice, or, acest fapt nu se poate accepta într-o ţară care pare să mai funcţioneze încă potrivit regulilor echilibrului şi separaţiei puterilor în stat”.

–„Din punctul meu de vedere, analizând existenţa unor fapte ca infracţiuni şi impunând Ministerului Public o soluţia de clasare, Curtea Constituţională a săvârşit un amestec în domeniul unei alte puteri organizate în stat, astfel încât o asemenea decizie nu poate fi aplicată şi respectată întocmai, faţă de cadrul legal şi constituţional actual”.

–„Aşa fiind, investigarea faptelor de natură penală nu poate fi impedicată datorită existenţei unei proceduri alternative de control constituţional, deoarece, oricât de mult îşi doreşte, nici Curtea Constituţională şi nicio altă autoritate publică nu îşi pot crea un statut supraconstituţional, respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale fiind obligatorie pentru toţi subiecţii de drept, potrivit articolului 1 din actul fundamental”.

CONTEXT

CCR a stabilit, pe 27 februarie, că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public, prin DNA, cu privire la ancheta procurorilor în cazul OUG 13/2017. DNA a cercetat, in rem, modul în care a fost adoptată Ordonanța 13 în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie, prin care se dezincrimina abuzul în serviciu. Ulterior, DNA a constatat existența unor fapte penale în elaborarea actului normativ, și-a declinat competența în dosar și acesta a fost preluat de Parchetul General. Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a sesizat CCR privind un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public, iar CCR a admis sesizarea și a constatat că DNA şi-a depăşit atribuţiile şi a anchetat chestiuni care ţin de guvern şi parlament.