CCR a admis sesizarea lui Tăriceanu privind un conflict instituţional. Dorneanu: Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului

Judecătorii CCR au decis, cu majoritate de voturi, că DNA şi-a depăşit atribuţiile şi a anchetat chestiuni care ţin de guvern şi parlament. Mai mult, ei spun că în acest fel a perturbat activitatea celor două instituţii, pentru că a desfăşurat o anchetă în timp ce ordonanţa se afla în proces de legiferare.

Autorul sesizării conflictului, Călin Popescu Tăriceanu, a calificat drept o mişcare tactică a DNA prin declinarea competenţei în acest dosar.
Decizia Curţii ridică acum întrebarea ce se va întâmpla mai departe cu ancheta.

Dincolo de considerentele constituţionale, Valer Dorneanu a explicat motivele deciziei de astăzi citând dintr-un document al Comisiei de la Veneţia în care se spune că procedurile penale nu trebuie utilizate pentru a rezolva neînţelegeri politice.

Valer Dorneanu, preşedintele CCR:

• dacă Parchetul (n.r., DNA) s-ar fi limitat, în acţiunea sa, să verifice dacă în mod concret s-a săvârşit vreo infracţiune în legătură cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat, în mod firesc, fără apariţia unui conflict. Parchetul Naţional Anticorupţie (n.r., DNA) a început însă o acţiune care s-a marcat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, audieri de la cel mai mic până la cel mai mare, în legătură cu felul în care a fost adoptat un act normativ. Practic, DNA s-a apucat să verifice în ce măsură au fost îndeplinite condiţiile de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă, deci în ce măsură s-a întrunit condiţia extraordinară, în ce măsură acea stare n-a putut fi rezolvată altminteri, dacă s-a motivat sau nu urgenţa, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced autorităţii DNA. Aceste verificări se fac de către Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate.

• Pe de altă parte, toate aceste lucruri s-au făcut în timpul desfăşurării procesului legislativ. Ordonanţa era trimisă Parlamentului, care putea s-o aprobe, să o modifice, să n-o aprobe.
  

• considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi relaţiile care trebuie să existe între cele trei autorităţi – judecătorească, executivă şi legislativă.
  
• activitatea de legiferare ţine de puterea Parlamentului, care are suveranitate. Guvernul poate să îşi exercite şi el o parte din această autoritate, pe de o parte, prin proiectele de acte normative pe care le iniţiază, dar şi prin intermediul ordonanţelor simple, date în baza unei legi de abilitare, şi a ordonanţelor de urgenţă. Verificarea existenţei acestui drept este de competenţa CCR. Parlamentul, sesizat cu privire la aceste ordonanţe, are, de asemenea, puterea să le verifice
• s-a încălcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferării. Parchetul spune că nu era necesară ordonanţa (n.r., Ordonanţa 13), nu era necesar să se adecveze conţinutul unor texte din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală declarate neconstituţionale nu ar fi fost necesar să fie adoptate. Nu trebuia prin OUG. Or, acest lucru ţine de atributul Guvernului.
  
• decizia noastră are putere obligatorie, ea se aplică însă numai pentru viitor.
  
• ceea ce a făcut Parchetul (n.r., DNA) până aici este răspunderea lui, dar de aici înainte şi DIICOT – sau cui o da-o Parchetul General – , sau DNA, de aici înainte, toate actele de anchetă, toate actele de cercetare penală trebuie făcute în aşa fel încât să nu se încalce prerogativele Curţii Constituţionale, ale Parlamentului şi ale Guvernului.
  

Călin Popescu Tăriceanu: „Acest conflict rămâne să fie soluţionat pentru viitor. (…) Decizia CCR vine să aducă lucrurile în normalitate”

Reprezentantul Senatului, Şerban Niculae, susţine că vorbim despre un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pentru că Ministerul Public a ales să ancheteze oportunitatea şi legalitatea emiterii OUG 13 de către Guvern. El spune că sunt acuzaţi membri ai Guvernului de favorizarea făptuitorului pentru că OUG 13 era o lege mai favorabilă decât actualele prevederi din Codul Penal, şi spune astfel că se încalcă o prevedere a CCR care vorbeşte foarte clar că instanţele trebuie să aplice legea mai favorabilă, când vorbim de domeniul penal.

Şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost prezent şi a cerut CCR să constate pe de o parte conflictul de natură juridică între Guvern şi ministerul Public, să constate cine a provocat acest conflict şi să transmită foarte clar care este soluţia pentru ieşirea din acest blocaj.

Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Public spun că nu poate fi vorba despre un astfel de conflict şi explică că ei nu au făcut altceva decât să acţioneze în baza unui denunţ, a unei sesizări venite la DNA din partea unei persoane fizice şi că toate acţiunile de urmărire penală pe care le-au demarat au fost făcute în cadrul legal care reglementează activitatea acestei instituţii.

Parchetul General: Motivarea CCR va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat cunoștință despre Decizia Curții Constituționale privind constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public prin Direcția Națională Anticorupție, decizie prin care instanța de contencios constituțional a constatat că ‘acțiunea PÎCCJ — DNA de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art. 115 alin 4 și 5 din Constituția României, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art. 146 lit. din Constituție’ a generat un conflict juridic de natură constituțională între respectivele autorități ale statului”, se arată într-un comunicat al PÎCCJ citat de Agerpres.

„Motivarea Curții Constituționale va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracțiunile de favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, fals intelectual, ce constituie obiectul cauzei înregistrată pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ, cauză cunoscută generic sub denumirea de ‘Adoptarea Ordonanței 13′”, se mai arată în comunicat.