Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

CCR a admis 4 obiecții la Legea privind organizarea judiciară. Înființarea secției pentru anchetarea magistraților este constituțională

Înființarea secției speciale destinată anchetării infracțiunilor comise de judecători sau procurori este constituțională. Totuși legea 304/2004, care se referă la această secție, cea privind organizarea judiciară, se va întoarce în Parlament pentru noi corecţii.

23 Ianuarie 2018, 16:58 (actualizat 23 Ianuarie 2018, 17:12) |
CCR, DA pentru anchetarea mgistraților
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Deși judecătorii CCR au decis astăzi să respingă sesizările formulate de PNL și ÎCCJ, patru puncte din expunerile acestora au fost admise și trebuie supuse modificării în legislativ.

Nu același lucru s-a întâmplat și cu propunerea PNL de sesizare a Comisiei de la Veneția pentru un aviz pe legile justiției.

De altfel, judecătorii Curții au decis că discuția pe celelalte două legi suspuse controlului de constituționalitate, cea privind Statutul magistraților și cea privind organizarea și funcționarea CSM, să fie amânată pentru dată de 30 ianuarie.

 

"Cu privire la organizarea judecătorească, am dat o decizie. Decizia constă în respingerea obiecţiilor de neconstituţionalitate extrinseci, care vizau constituirea Comisiei parlamentare şi modul de luare în dezbatere a acelor amendamente care proveneau de la Consiliul Legislativ, de la organizaţii profesionale, spunând că acele amendamente au fost de fapt însuşite de către Comisie şi de către Parlament. (...) Am admis 4 puncte din textele pe care le-au criticat autorii sesizărilor, pentru motivele pentru care le vom explica în comunicatul de presă, iar pentru celelalte texte care sunt menţionate în cele două sesizări am respins pentru motivele care vi le vom prezenta", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei de plen.

El a adăugat că propunerea înfiinţării secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor face parte din acele texte respinse, fiind constituţională.

Valer Dorneanu a exemplificat că una dintre obiecţiile admise de către Curte se referă la angajarea magistraţilor pensionari.

"Doar patru dintre criticile cu privire la patru categorii de texte, unul dintre ele vi-l pot spune: cel care prevedea că se pot angaja, dintre magistraţii pensionari, să fie angajaţi la curţile de apel pentru redactarea unor hotărâri (...)", a spus Dorneanu.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară (formulată de 29 de senatori PN), obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (formulată de 56 de deputaţi PNL), obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de 52 de deputaţi PNL), precum şi trei obiecţii de neconstituţionalitate referitoare la aceleaşi legi formulate de Înalta Curte.

ÎCCJ a anunţat pe 21 decembrie 2017 că a decis să sesizeze CCR în legătură cu neconstituţionalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

În sesizare se arată, printre altele, că modificările aduse în legătură cu răspunderea materială a magistraţilor încalcă Constituţia şi reglementări internaţionale, deoarece au un conţinut "neclar" şi "confuz", nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi vor ridica în practică probleme de interpretare.

În opinia Curţii supreme, sub un alt aspect se constată că sintagmele cuprinse în alin. (3) al propunerii referitoare la "înfăptuirea actului de justiţie" şi "se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare" nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi claritate a legii, deoarece ambele sunt vagi şi generale şi vor ridica în practică probleme de interpretare, încălcând astfel, dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

În plus, alin. (8) al art. 96 din proiect ridică probleme de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte art. 1 alin. (5) din Constituţia României, deoarece prevede că acţiunea în regres se exercită împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară, competenţa de judecată revenind Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.

În aceeaşi zi, PNL a anunţat că a contestat la CCR modificările aduse legii privind statutul magistraţilor.

"Prin această sesizare arătăm dezastrul în materie de legiferare pe care îl face coaliţia majoritară PSD-ALDE. (...) În mod evident, sunt încălcări care ţin de autonomia de reglementare a fiecărei Camere parlamentare în parte; de asemenea, avem argumente în privinţa încălcării principiului bicameralismului, cât şi alte chestiuni care ţin de procedură. Există însă şi motive intrinseci pe care le-am invocat, care ţin de conţinutul legii, printre care încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi cel care vizează independenţa judecătorilor şi procurorilor", a precizat, la acel moment, deputatul PNL Gabriel Andronache.

Pe 22 decembrie 2017, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din alte două legi, respectiv Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

"Eliminarea formei anterioare a alineatului (2) al art. 2, în conţinutul căruia sunt menţionate expres instanţele care funcţionează în cadrul sistemului naţional de justiţie, este de natură a atrage încălcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, care impun cerinţa ca instanţele judecătoreşti să fie stabilite de lege. Or, în condiţiile în care însăşi legea privind organizarea judiciară omite să stabilească, printr-o enumerare concretă, instanţele judecătoreşti care au atributul realizării justiţiei, obligaţia instituită de Constituţia României privitoare la stabilirea prin lege a instanţelor judecătoreşti rămâne nerealizată", se arată în sesizarea privind Legea 304/2004.

Conform aceleiaşi surse, înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie reprezintă o măsură neconstituţională, contravenind prevederilor art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

Printre criticile aduse Legi 317/2004 se numără cea referitoare la modul de verificare a veridicităţii declaraţiilor date de membrii CSM.

"Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, întrucât stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii, ca organe abilitate să efectueze verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi, încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală şi al independenţei justiţiei stabilit în art. 124 alin. (3) din Constituţie", se precizează în sesizare.

În aceeaşi zi, PNL a înregistrat la CCR o sesizare referitoare la viciile de neconstituţionalitate ale legii de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

"Există amendamente certe care sunt adoptate cu încălcarea prevederilor constituţionale şi a unor angajamente europene ale României în privinţa acestei legi. Am identificat critici de neconstituţionalitate care ţin de procedură. A fost încălcat principiul autonomiei parlamentare. Ne-am trezit în situaţia în care o comisie specială, în loc să fie sesizată de Birourile permanente reunite ale Parlamentului, a fost sesizată atât pentru dezbatere în Cameră, cât şi pentru dezbatere în Senat doar de Birouri permanente individuale ale celor două Camere. (...) Am identificat, de asemenea, vicii de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte autonomia parlamentară şi încălcarea dreptului la iniţiativă legislativă", declara, atunci, senatorul liberal Iulia Scântei.

Obiecţia de neconstituţionalitate privind modificarea Legii 317/2004 pentru funcţionarea CSM a fost depusă de liberali la CCR pe 27 decembrie 2017.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, PNL a identificat vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 33°C 33°C
IASI 31°C 31°C
CLUJ 31°C 30°C
CONSTANTA 29°C 28°C
CRAIOVA 33°C 31°C
BRASOV 29°C 29°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 August 2018, 00:41
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-08-2018
Deschidere: 8234.8
Maxim: 8238.96
Mimim: 8188.68
Variatie: -0.28%
SNP
0.33
0.15%
BRD
14.08
0.7%
TLV
2.35
0%
SNG
32.50
0%
SNN
7.23
2.04%
TEL
23.50
1.26%
TGN
352.50
0.14%
SIF5
2.19
0.92%
EL
10.30
0.96%
SIF4
0.75
0.8%
ARHIVĂ ȘTIRI