CCR: Sesizarea Avocatului Poporului referitoare la Ordonanţa 13 a fost respinsă, ca inadmisibilă, după abrogarea actului normativ

9 februarie 2017, 08:59

Invitatul Orei de Ştiri, profesorul universitar doctor Lucian Mihai, fost preşedinte al CCR a declarat că dacă se va emite, teoretic, o lege de respingere a ordonanţei 14 ar urma să se aplice nişte dispoziţii din legea tehnicii legislative care ar determina repunerea în vigoare a ordonanţei 13. CCR putea să aibă în vedere că sunt efecte care continuă să se producă şi să se pronunţe asupra fondului, este de părere Lucian Mihai.

Ordonanţa nu mai poate fi analizată pe fond, fiind deja abrogată, a precizat preşedintele Curţii. Există însă voci care se declară în continuare îngrijorate de faptul că actul normativ controversat ar putea produce efecte.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis cu majoritate de voturi să nu admită sesizarea Avocatului Poporului. Preşedintele CCR recunoaşte că în anumite situaţii Curtea s-a pronunţat totuşi în legătură cu acte normative abrogate. Era vorba însă de procese în curs.

Teoretic, controversa ordonanţei 13 este în acest moment rezolvată: ea a fost abrogată şi nu îşi va produce efectele. Şefa DNA este însă de altă părere. Într-un interviu pentru cotidianul italian la Repubblica, Codruta Kovesi se declară îngrijorată de soluţia găsită de guvern.

Declaraţii Valer Dorneanu, preşedintele CCR:

-Avocatul Poporului era îndreptăţit să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare.

-în ce priveşte admisibilitatea cererii, noi verificăm constituţionalitatea legilor sau a ordonanţelor în vigoare. Constataţi că O 13 a fost abrogată – noi nu putem constata admisibilitatea sesizării dacă O13 a întrunit condiţiile de „extraordinar”, de oportunitate, nici pe fond, nici pe modalitatea intrisecă de control. În aceste condiţii, cu majoritate de voturi – am luat decizia respingerea sesizării, ca devenită inadmisibilă. Pentru că abrogarea  a intervenit după sesizarea noastră.

-în privinţa unor adăugiri la motivaţia pe care v-am făcut-o acum, Curtea Constituţională s-a pronunţat adesea cu privire la obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate, în timpul procesului, de către părţi, că, în unele cazuri, noi putem continua cercetarea şi asupra actelor abrogate, atunci când ele au produs efecte juridice. În cadrul sesizării făcute de către Avocatul Poporului, avem jurisprudenţă, prin care am respins ca inadmisibilă, tocmai pentru faptul că în acest caz noi analizăm în abstract Ordonanţa, şi nu intrăm în conţinutul ei. Nu facem aceeaşi analiză ca în cazul excepţiilor ridicate în procese, unde avem în vedere şi prezenţa părţilor şi efectele care s-au produs faţă de părţile aflate în proces. Nici din intervenţia procurorului, nici din examinarea pe care am făcut-o noi, n-am găsit elemente care să fi fost deja aplicate, să fi produs consecinţe juridice. Dacă va exista aşa ceva, sigur vor exista remediile prevăzute de Constituţie şi de legea noastră de organizare.

(n.r., întrbare: Ce se întâmplă dacă Ordonanţa 14 este respinsă de Parlament?) Noi nu judecăm o cauză după supoziţii, după posibilităţi. În momentul în care cineva va ataca O14, atunci cel care va fi obligat să o soluţioneze va stabili toate urmările legate de efectele ordonanţei 13 care s-ar fi putut produce. Corelaţiile de acolo vor trebui făcute atunci, nu acum. Acum pornim de la adevărul că Ordonanţa 13 nu există.

-nu ştiu dacă vă pot spune dacă au fost opinii separate, eu vă spun că s-a adoptat cu majoritate de voturi.

-nu contează cine a fost raportorul în cazul ăsta.

(n.r., întrebare: Eventualele consecinţe, în cazul în care O13 ar intra în vigoare în cazul în care O14 ar fi votată, ar putea fi înlăturate printr-o decizie a Curţii Constituţionale?) Consecinţele care se vor întâmpla ulterior pentru problemele care au făcut obiectul Ordonanţei 13 – toate acestea sunt probleme ale Executivului şi ale Parlamentului. Ei vor trebui să stabilească împreună, pe baza unei cooperări loiale, şi nu comunicări peste gard, modalitatea cea mai adecvată pentru rezolvarea acestor situaţii care sunt reale. În primul rând, real este necesitatea de a-şi adecva, Parlamentul şi Guvernul, legislaţia după deciziile noastre. Nu e treaba noastră acum şi nici altădată ce modalitate să aleagă.

 

„Nu se justifică adoptarea Ordonanţei 13″, a explicat săptămâna trecută Victor Ciorbea, care a contrazis astfel Executivul care a susţinut că ordonanţa este necesară pentru a transpune o directivă a UE. Avocatul Poporului a precizat că directiva UE la care Guvernul face trimitere în nota de fundamentare a Ordonanţei 13 are ca termen de implementare abia aprilie anul viitor. Totodată, Victor Ciorbea a făcut şi o serie de observaţii pe conţinutul OUG.

În urmă cu o zi, Curtea Constituţională a României a respins sesizările făcute de preşedintele Klaus Iohannis şi de Consiliul Superior al Magistraturii legate de Ordonanţa 13. Ambele reclamau existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între puterile statului.

„Nu există un asemenea conflict”, a explicat, miercuri, preşedintele CCR, Valer Dorneanu – nici între autoritatea judecătorească şi Guvern, nici între Parlament şi Guvern. Decizia Curţii a fost luată cu majoritate de voturi.

„CSM avertizează: Ordonanţa 13 ar putea intra în vigoare dacă Parlamentul respinge actul de abrogare, OUG 14”.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite