CCR: Nu există conflict între guvern și DNA în cazul anchetei Belina. DNA poate ancheta hotărâri de guvern

„Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a respins sesizarea şi a constatat că nu există conflict de natură constituţională între Guvernul României şi Ministerul Public – DNA”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei, citat de Agerpres.

Curtea Constituţională a României a discutat joi cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.

În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunţarea în acest caz pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.

În cadrul şedinţei CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competenţa de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susţinând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

„După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală, constituţională să ancheteze. (…) Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudenţa Curţii este în acelaşi sens, legea specială statuează în aceeaşi direcţie”, spunea Toader.

Potrivit lui Toader, aprecierea legalităţii hotărârii de guvern este „o competenţă exclusivă a instanţei de contencios”.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

„Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil”, a mai spus procurorul.

Totodată, reprezentantul DNA a menţionat că nu crede că rolul CCR este acela „de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt”.

În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului – Ministerul Public-Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern.