CCR: Există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu formarea completelor de 5 judecători

ACTUALIZARE Judecătorii, cu majoritate de voturi, au considerat că, din 2014, Instanța supremă nu a respectat legea.

Vechea lege prevedea ca 4 dintre judecatori  să fie desemnați prin tragere la sorți, iar cel de-al cincilea e considerat de drept președintele Înaltei Curți, vicepreședintele, sau șefii de secții.

Structura acestora se stabileste la începutul fiecărui an.

ACTUALIZARE După o ședință de aproximativ două ore, magistrații au intrat la deliberări.

Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți de Casație Justiție, a explicat de ce aplicarea prevederilor noii legi de organizare judiciară privind completurile de 5 judecători este amânată pentru 1 ianuarie 2019.

‘Trebuie să mărturisesc faptul că Înalta Curte se află într-o situaţie inedită – şi anume de a explica de ce a aplicat în litera şi spiritul ei legea. Pentru că litera şi spiritul legii înseamnă (…) şi respectarea termenelor pe care legea le impune aceluia care are o anumită obligaţie. Desigur, întotdeauna când vorbim de conflict juridic de natură constituţională, în mod implicit vorbim şi de cooperare loială între autorităţi, dar cooperarea loială între autorităţi presupune nu numai diligenţe în evitarea blocajelor instituţionale, dar şi corectitudine în citarea şi citirea textelor de lege. Mă refer la citarea şi citirea integrală a textelor de lege şi mă refer la prezentarea coroborată a situaţiilor care pot rezulta din diferite texte de lege, uneori contradictorii”, a declarat Cristina Tarcea, citată de Agerpres.

Şefa Instanţei supreme a arătat că, deşi nu a făcut niciun fel de referire cu privire la calitatea procesuală a titularului contestaţiei, „pare puţin ciudat că, în condiţiile în care se invocă un blocaj între cele două autorităţi, o altă autoritate face această sesizare”.

Toni Greblă a arătat în aproximativ 30 de minute că acest complet care este în prezent la ÎCCJ este constituit ilegal.

„Refuzul ÎCCJ de a aplica prevederile legii şi de a stabili, cu depăşirea competenţelor constituţionale, norme tranzitorii pentru desemnarea membrilor completelor de judecată formate din 5 judecători este o practică ce a început la 1 februarie 2014 şi a continuat şi după modificarea legii de organizare judiciară făcută în 2018. Refuzul a fost explicit şi prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de conducere al ÎCCJ, care a stabilit, contrar şi peste, adăugând la prevederile legii în vigoare, că, în ceea ce priveşte preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie, aceştia sunt desemnaţi de drept în fiecare din cele două complete de judecată. Astfel încât, şi în prezent, Înalta Curte, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit, printr-o hotărâre a Colegiului Director, că prevederea legală nu se aplică decât începând cu 1 ianuarie 2019, astfel încât compunerea acestor complete s-a făcut în afara legii. (…) Legea este de strictă interpretare şi niciun alt organ al statului, în afară de, în cazul de faţă, Parlament, nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale”, a explicat Toni Greblă.

Noua lege cere ca toți cei 5 judecători să fie desemnați prin tragere la sorți, pe când vechea lege spune că doar 4 dintre ei sunt prin tragere la sorți, iar cel de-al cincilea este desemnat de conducerea Înaltei Curți.

ACTUALIZARE Judecătorii Curţii Constituţionale au început dezbaterile la ora 10.00.

Guvernul este reprezentat de şeful Secretariatului General al guvernului, Toni Greblă, fost judecător constituţional, ÎCCJ de preşedintele acestei instanţe, Cristina Tarcea, iar Senatul de Cristian Ionescu.

De la dezbateri lipseşte reprezentantul Camerei Deputaţilor.

ACTUALIZARE Conform unor surse citate de News.ro, punctul de vedere al executivului ar urma să fie susţinut de Toni Greblă, fost judecător al Cutrţii Constituţionale, în prezent secretar general al guvernului.

Guvernul a sesizat pe 2 octombrie Curtea Constituţională privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completelor de judecată.

Executivul arată în cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională că instanţa supremă a refuzat explicit să aplice o lege adoptată de Parlament, substituindu-se, implicit, autorităţii legiuitoare.

Părţile au avut termen până în 16 octombrie pentru a-şi exprima, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia.

Demersul guvernului a avut loc în contextul în care şi liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la instanţa supremă. Un astfel de complet judecă şi apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare.

Liviu Dragnea a declarat înaintea acţiunii guvernului la CCR că se urmăreşte să fie „băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ.

„Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.

De altfel, Dragnea a solicitat deja anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care aplicarea prevederilor noii legi de organizare judiciară privind completurile de 5 judecători este amânată pentru 1 ianuarie 2019. Un prim termen a fost pe 26 octombrie, iar următorul este pe 23 noiembrie.

Un demers cu acelaşi obiect a făcut şi avocatul Adrian Toni Neacşu, care o apără pe fosta soţie a lui Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Neacşu a anunţat pe 28 octombrie că a înaintat o excepţie privind nelegala compunere a completului de judecată P1 al ÎCCJ şi că va contesta şi decizia prin care formare unor noi complete a fost amânată până în 2019, după ce plângerea sa prealabilă pe aceleaşi teme a fost respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Tot atunci, Toni Neacşu preciza şi că vrea să participe la şedinţa Curţii Constituţionale de astăzi.

„Toată atenţia mea este îndreptată acum spre Curtea Constituţională, unde probabil voi şi asista la şedinţa din 7 noiembrie, singura autoritate care poate stabili dacă există şi cât de amplu este conflictul juridic dintre legiuitor şi ÎCCJ prin crearea de către aceasta din urmă a propriilor norme de procedură, care exced legii de organizare judecătorească. Miza, pe care mi-o asum, nu o reprezintă un dosar sau altul şi nici măcar compunerea completelor de 5 judecători ci recunoaşterea realităţii juridice că din 2014 în România a existat, împotriva Constituţiei, o instanţă extraordinară”, mai spunea avocatul.