Cât de mare este riscul ca depozitul de armament de la Cobasna să fie aruncat în aer? Răspunsul unui expert în politici de securitate

Șirul de explozii din regiunea transnistreană readuce în vizor temerile legate de securitatea Republicii Moldova, vizând în special depozitul de armament din satul Cobasna, raionul Rîbnița.

Aşa-zisul Minister de Interne de la Tiraspol a anunţat că în timpul nopţii de marţi spre miercuri au fost trase focuri de armă dinspre Ucraina asupra satului Cobasna.

În perioada sovietică, depozitul de la Cobasna era cunoscut ca depozitul nr. 1411 de muniţii de artilerie, reprezentând arsenalul strategic al Districtului militar Sud-Vest al URSS. Dar cea mai mare parte a muniţiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană (RDG), Cehoslovacia şi alte ţări din fostul Pact de la Varşovia. Conform cifrelor oficiale, aici ar fi stocate în prezent peste 20.000 de tone de arme şi muniţii.

Informaţiile despre condiţiile în care este păstrat armamentul sunt învăluite în aceeași secretomanie, ca mai tot ce vizează nerecunoscuta republică nistreană.

În 2009, fostul vicepremier de la Chișinău Victor Osipov, responsabil atunci de problemele reintegrării fâşiei separatiste în Republica Moldova, spunea că depozitul de la Cobasna este un focar de risc: „Arsenalul este menținut acolo în pofida promisiunii făcute de Rusia la Summitul OSCE din 1999 că-și va retrage trupele și armamentul până în 2002. Între timp, au fost retrase 22 de tone de munițiii, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Din 2003, însă, acest proces este oprit, motivația Moscovei fiind că Tiraspolul ar fi cerut ca prezența militară rusească să fie păstrată, de teama «agresiunii militare» din partea Chișinăului. Simultan, au fost suspendate și inspecțiile internaționale, astfel încât nimeni nu mai cunoaște în ce condiții este păstrat acest armament”.

Osipov admitea că nu este exclus furtul de arme şi muniţii din depozit.

Şi fostul ministru Apărării din Republica Moldova, generalul Vitalie Marinuţa, atrăgea atenţia, în 2015, asupa pericolului pe care îl reprezintă depozitul pentru siguranţa întregii regiuni, precizând că muniţia ar putea fi folosită şi în scopuri teroriste.

În cazul în care depozitul ar exploda, susţinea Marinuţa, puterea deflagraţiei ar fi echivalentă cu cea a unei bombe atomice de 10 tone.

„Se pun tot felul de teme false”

„Acel loc a devenit de fapt o placă turnantă pentru interesele Rusiei, începând de la comerțul cu armament pentru diverse grupări oriunde în lume, de la Africa și până unde vreți dvs., și un mijloc de presiune politică și mai ales militară către Republica Moldova”, a explicat analistul Gabriel Sebe în „Ediție Specială”.

Cât privește pericolul aruncării în aer a depozitului, Sebe a făcut următorul comentariu: „Hai să facem un raționament scurt. Acolo e un depozit, da, cel mai mare din Europa? Perfect. El n-a fost făcut acum. A fost făcut în anii 50-60, da? Cum anume ne explicăm faptul că, de exemplu, la Mariupol s-au făcut tuneluri la 30 de metri sub pământ, la ora actuală utilizate de ucraineni; dar atenție, tunelurile alea n-au fost făcute în 1980, 1990, 2000, 2020, da? Iar la un depozit de armament probabil că structura este la fel, măcar din argumentul că există un pattern al acestor depozite din punct de vedere al arhitecturii militare. Nu e doar la suprafață, că dacă ar fi doar la suprafață s-ar putea distruge foarte ușor. Prin urmare, toate considerațiile astea că, vai, o bombă de dimensiunea Hiroshimei va fi acolo… Mă îndoiesc că avem vreun risc, pentru că atunci când vă uitați pe un plan, fără să aveți vreo pregătire, dacă vreți să faceți un depozit de armament, păi, primul criteriu în proiectarea acelui depozit este ca, dacă explodează o cameră, să nu explodeze și celelalte. E elementar lucrul ăsta… Se pun tot felul de teme false, pe care după aceea le dezbatem ore întregi.”

Autoritățile centrale de la Chișinău au cerut în mod repetat Rusiei să își retragă trupele militare (GOTR – Grupul Operativ al Trupelor Ruse) și munițiile din regiunea transnistreană.

Fostul ministru moldovean al Apărării Anatol Șalaru anunța în octombrie 2016 că Republica Moldova și Ucraina erau pregătite să ofere un coridor verde pentru retragerea armamentului și a celor aproximativ 1.000 de militari ruși care staționează în stânga Nistrului.

Coridorul verde putea fi realizat prin trei modalități: 1) pe cale terestră, prin traversarea teritoriului ucrainean; 2) pe cale aeriană, folosind aeroportul de la Mărculești; 3) pe cale maritimă, prin portul Giurgiulești.