Casa Dosoftei sau „Casa cu arcade” din Iași, aflată pe lista monumentelor istorice din județ, închisă pentru reabilitare

12 iunie 2019, 08:49

Clădirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015. Pe această listă este trecut 1677 ca an de  construire.

Alți cercetători au considerat că în secolul 17 aici ar fi funcționat prima tiparniță din Moldova, înființată de același mitropolit Dosoftei, unde au fost tipărite Dumnezeiasca Liturghie, Psaltirea de-nțeles (1680), Molitălvnic de-nțeles (1683), Parimiile preste an (1683) sau Viața și petriaceria sfinților .

Săpăturile arheologice efectuate în anii 1966-1968 în interiorul casei și pe latura sa estică au infirmat aceste ipoteze. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pe locul aceste clădiri a existat un cimitir.  Deci, această casă a fost construită în secolul al XVIII-lea, după refacerea zidului de incintă al Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” și după abandonarea cimitirului. După aceiași cercetători, clădirea a fost înălțată de un negustor.  Această casă cu arcade este ultima clădire rămasă dintre dughenile existente altă dată în mahalaua negustorească a Sfintei Vineri. Ca stil, clădirea se apropie de dughenile existente și astăzi în cartierele cu specific turcesc din Turcia sau Georgia.

În prezent, această clădire aparte a Iaşului este una din cele 12 secții ale Muzeului Literaturii. Este închis pentru lucrări de reabilitare până la finalul anului 2019. Muzeul adăpostește scrieri de la anul 1500 (Liturghier tipărit de Macarie – este considerat a fi prima tipăritură de pe teritoriul românesc), o colecție de icoane din secolele XVI-XVIII, dar și cele mai vechi copii ale letopisețelor lui Grigore Ureche și Miron Costin.

Mitropolitul Dosoftei

Dosoftei  – cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților.

A fost ales episcop la Huși și Roman, apoi mitropolit al Moldovei. În toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus în Polonia de oștile regelui Jan Sobieski, unde a rămas până la sfârșitul vieții.

Cunoștea limba elenă, latina, slavona și polona. Datorită relațiilor sale cu patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, aflat acolo, a adus din Rusia un teasc de tipografie cu litere, cu care a tipărit principalele cărți liturgice, unele traduse de el însuși. El a fost unul dintre ierarhii care au promovat introducerea limbii române în biserică.

A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și a contribuit la formarea limbii literare românești.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite