Caricatură și umor, o peniță satirică. Invitație la Muzeul Municipiului București

Desenul satiric și-a făcut timid apariția printr-o serie de broșuri, almanahuri și calendare dedicate.

Nicolae Petrescu Găină, unul dintre primii și cei mai talentați epigramiști ai satirei politice, ironiza prin compozițiile sale personaje importante de atunci, cum ar fi Take Ionescu, ori Alexandru Ioan Cuza.

Găină a fost deportat în Bulgaria, unde a stat în lagăr un an și jumătate, pentru că a deranjat puterea de la acea vreme din România, dar și din Europa, prin desenele lui critice.

Chiar și închis, el a continuat să deseneze.

Printre reviste și desene, expoziția „Caricatură și umor, o peniță satirică” din colecțiile Muzeului Municipiului București aduce și litografii semnate de Don și Kip, acuarele sau desene tratate în spiritul epocii. Efectul comic rezultă și din disproporția corpului.

Primele caricaturi au fost tipărite în Țara Românească de Heliade Rădulescu, în 1837, în „Curier de ambe sexe”.

Una dintre revistele mai longevive a fost „Ghimpele”, iar unul dintre cei mai importanți caricaturiști a fost Alexandru Jiquidi. El vine cu tipuri parlamentare sau tipuri de la 1848 și semnează un album umoristic românesc.

Din expoziție nu lipsesc personaje ca Titu Maiorescu, Mareșalul Averescu, Nicolae Iorga, Regele Ferdinand, Alexandru Marghiloman sau Delavrancea.

Cea mai aproape de vremurile noastre este semnătura inconfundabilă a lui Matty Aslan, desenatorul care a avut o rubrică de caricatură în ziarul „România liberă”, sub numele „Una pe zi cu Matty”.

Bijuteria expoziției este o hartă inedită, unde sunt satirizate, prin ilustrări zoomorfe, marile puteri ale Europei, în contextul tulbure în care se aflau după 1850.