Care sunt cele mai falsificate alimente. Le consumăm frecvent şi ne îmbolnăvesc în timp

28 aprilie 2017, 08:32

De la carne şi lactate, până la miere, cereale, pâine şi băuturi, multe din alimentele pe care le consumăm zilnic sunt contrafăcute. În goana după profit, unii producători fac rabat de la normele de calitate şi îşi păcălesc clienţii cu ingrediente ieftine, în detrimentul sănătăţii noastre.

Experţii estimează că în jur de 10% din mâncarea care se găseşte în ţările dezvoltate este contrafăcută, iar nouă alimente se regăsesc mai mereu pe lista neagră, care strânge date despre produsele contrafăcute la nivel mondial, potrivit Food Fraud Database.

Iată care sunt cele mai falsificate alimente:

CAFEAUA MĂCINATĂ

Când cumperi cafea măcinată sigur nu te gândeşti că ea ar putea să conţină şi orz, grâu sau boabe de soia prăjite. Te aştepţi să fie doar boabele de cafea măcinate şi să savurezi o cafea delicioasă. Dar, cafeaua măcinată se numără printre cele mai falsificate alimente din lume, aşa că nu ştii niciodată ce găseşti în ea! Pentru a evita acest lucru este recomandat să alegi cafeaua boabe pe care să o macini acasă.

(w620) cafea maci

Cele mai întâlnite tipuri de cafea sunt arabică, de calitate superioară, şi robustă, mai puţin aromată şi mai ieftină. Evident, cel mai simplu mod de falsificare a unei cafele comercializată că fiind de calitate superioară este adaosul de cafea robustă în proporţie mai mare decât arabică. Este posibil, de asemenea, că în unele pachete de cafea „de calitate” să se găsească cicoare, malt, năut, cereale, amidon, caramel, boabe de soia, mazăre sau fasole. Cel mai simplu mod de a evita acest tip de falsificare este să cumpărăm cafea boabe şi să o măcinăm acasă, nu înainte de  a analiza conţinutul pachetului şi de a ne asigura că nu conţine şi alte tipuri de boabe. Arabica are boabele alungite, iar Robusta le are mai mici şi rotunjite.

PARMEZANUL

El poate să conţină aşchii de lemn atunci când este falsificat. Este de preferat să nu alegi parmezanul gata ras, ci o bucată mai mare sau chiar să cumperi o roată întreagă pe care o poţi păstra la congelator pentru mai mult timp.

(w620) parmezan

Parmezanul este o brânză tare, originară din Italia. Astăzi, însă, Parmezanul este produs şi folosit peste tot în lume. Cu toate acestea, numai brânza produsă în anumite părţi din Italia este considerată în mod oficial Parmezan. Parmezanul original este produs exclusiv în provinciile Parma, Reggio Emilia, Modena, Mantua şi Bologna. Există şi un titlu generic de “Parmigiano Reggio” care denumeşte acea brânză care este făcută într-o regiune din Italia. 
Când cumperi această brânză, este indicat să o iei întreagă, nu gata rasă, deoarece îşi păstrează mult mai bine aromă. De asemenea, brânză ar trebui să aibă crustă şi să nu prezinte fisuri. Crustă prea albă poate fi un semn că brânză a stat o lungă perioadape raft şi s-a uscat.

ULEIUL DE MĂSLINE

Uleiul de măsline extravirgin este unul dintre produsele alimentare  cele mai falsificate la ora actuală.

O metodă frecvent întâlnită de falsificare este înlocuirea unei părţi de ulei de măsline extravirgin fie cu formă să rafinată, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de soia, inferior calitativ. Partea bună este că, în cele mai multe cazuri, nu se înlocuieşte mai mult de 10% din volum cu alt ulei vegetal, fiindcă i-ar putea schimba gustul. Din păcate, este destul de dificil de recunoscut uleiul de măsline falsificat.

 

(w620) ulei de ma

Doar la prăjire sau testandu-i pH-ul este posibil să ne dăm seama că i-au fost adăugate şi alte substanţe. Mai exact, uleiul de măsline extravirgin rezistă până la temperatura de 190 de grade Celsius fără a se descompune în compuşi toxici. Dacă îşi schimbă gustul şi emană fum puternic la mai puţin de 190 de grade, este posibil să fie falsificat. În plus, uleiul extravirgin de măsline are aciditatea sub 1 grad, iar cel virgin – sub 2 grade. Dacă aciditatea depăşeşte acest nivel, este posibil să conţină şi alte tipuri de ulei. 
Şi măslinele pot fi falsificate prin oxidarea cu gluconat de fier, pentru obţinerea unei culori uniforme. În plus, sarea în care sunt conservate poate masca eventualele modificări de gust cauzate de alterare.

OREZUL

Este un alt aliment care se falsifică des, iar trucul folosit este considerat unul dintre cele mai periculoase pentru sănătate. Ştiai că se amestecă amidon cu plastic pentru a obţine un orez falsificat? Arată foarte aproape de produsul real, iar unii producători folosesc arome pentru a-i conferi acelaşi miros. Orezul astfel falsificat nu se va scufunda în apă şi arde cu uşurinţă dacă îl pui lângă o flacără.

(w620) orez

FĂINA

Făina din compoziţia pâinii şi a produselor de patiserie poate fi riscantă pentru sănătate dacă nu este integrală. Falsificarea făinii se poate realiza prin amestec cu: făină altor cereale sau seminţe străine (mălai, mazăre, fasole, orez), făină de grâu comun în făină de grâu dur, amidon din cartofi sau din porumb, amelioratori, emulgatori şi agenţi de  oxidare interzişi sau peste doză permisă, substanţe pentru creşterea duratei de păstrare şi pentru accelerarea măturării sau pentru înălbirea făinii.

(w620) fainaa

SOMONUL SĂLBATIC

Somonul cu cele mai multe proprietati nutritive este cel salbatic, dar acesta este o raritate in magazinele romanesti. Cel mai simplu mod de falsificare a pestelui este comercializarea unor specii ieftine ca fiind somon sau alt tip de peste scump. Se stie ca somonul salbatic are un nivel mare de Omega 3, care protejeaza sistemul cardiovascular. Nu acelasi lucru este valabil in cazul somonului de cultura sau al pastravului curcubeu, speciile mai ieftine cu care somonul este adesea inlocuit.

(w620) somon

Specialistii spun ca putem diferentia somonul salbatic de cel de cultura la gatit. Cel salbatic este roz-portocaliu, datorită planctonului cu care se hraneste, in schimb cel de crescătorie are această culoare de la vopselurile adăugate în mâncare. La gătit, somonul sălbatic îşi păstrează culoarea, iar cel de acvacultură şi-o pierde.

CARNEA

Singura metodă de falsificare a cărnii intregi este comercializarea unor specii de animale mai putin consumate, cum sunt carnea de magar, de cal etc. ca fiind carne de porc ori de vită. Poţi evita acest lucru doar în cazul în care cunoşti foarte bine după culoare şi după aspect, uneori chiar si după miros, carnea pe care vrei să o cumperi.

(w620) carnee

Cel mai frecvent însă sunt falsificate carnea tocată, carnea de mici şi mezelurile prin înlocuirea unor componente valoroase cu unele de evitat: grăsime, şorici, tendoane, urechi etc. De asemenea, pot fi adăugaţi aditivi pentru culoare şi aromă,  soia sau  făină pentru consistentă şi sare sau condimente în exces pentru mascarea alterării.

Carnea alterată poate fi pusă în vânzare prin mascarea defectului cu ajutorul adaosului de condimente, aditivi alimentari (E-uri) şi alte ingrediente. Carnea este supusă de asemenea radiaţiilor ionizante, utilizate pentru prelungirea duratei de păstrare a produselor, dar şi pentru  accelerarea măturării şi decongelării.


MEZELURILE

Nutritionistii nu ne îndeamnă degeaba să eliminăm mezelurile din alimentatie sau măcar să le consumam cât mai rar. Majoritatea contin carne dezosată mecanic (MDM), adica resturile de carne ce raman pe oase. Aceasta are calitate nutritională inferioară si poate contine fragmente de os, cartilagii, tendoane si piele. Amestecului îi sunt adăugate o varietate de E-uri pentru o culoare asemanatoare cu cea a cărnii adevărate si pentru un gust apetisant.

(w620) mezeluri

Salamurile care arată prea bine si sunt prea gustoase sunt, intr-adevar, prea bune sa fie din carne veritabila. Alege, mai bine, mezelurile care au portiuni mari mai inchise la culoare (nu chiar roz) si mai aţoase, deoarece acelea sunt, în realitate, bucăţile de carne.

LAPTELE

Laptele poate fi falsificat prin adăugarea de apă, prin extragerea grăsimilor, prin amestecul laptelui de vacă cu cel de oaie sau prin prevenirea sau mascarea unor defecte sau a instalarii alterării prin mentinerea aciditătii cu adaos de substante de neutralizare sau conservanti.

(w620) lapte

Cel mai sigur lapte este cel ambalat, spun specialistii. In cazul acestuia, exista rigori privind continutul microbiologic, hormonal si reziduurile de antibiotice. Desi mai gustos, laptele din piata poate contine o sumedenie de substante nocive, de la apa la margarina, untura de porc (pentru caimac), la amidon, faina de grau sau chiar aracet.

BRÂNZETURILE ŞI SMÂNTÂNA

Sunt falsificate prin inlocuirea parţială a proteinelor laptelui cu praf de albuş de ou, plasmă sanguină, sau cu proteine de origine vegetală provenite din mazăre, cereale sau soia.

(w620) smantana

Adaos de făină, gelatină, lapte bătut, creta sau gips. Aşa poate fi falsificată smântâna obtinută prin extragerea grăsimii din lapte.

UNTUL

Untul este un produs lactat făcut prin agitarea conservelor de pateu sau laptelui proaspăt sau fermentat. Se consumă întins pe alte feluri de mâncare, pe post de condiment, ajută la coacere, la realizarea de sosuri, sau prăjituri. Ca rezultat, untul este consumat zilnic în multe părţi ale lumii. Untul constă din grăsime care înconjoară minuscule picături de apă, proteine şi din lapte. Cea mai des întâlnită formă de unt este cea obţinută din lapte de vacă, dar se poate obţine şi din laptele altor mamifere,inclusiv oaie, capra, bivoliţă. Untului i se pot adauga uneori sare, arome, sau conservanţi.

(w620) untul

Untul se falsifică prin înlocuirea grăsimii din lapte cu alte grăsimi de calitate inferioară de origine animală sau vegetală. Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grăsimi hidrogenate, nocive pentru sănătate, obţinute din uleiuri vegetalesau din grăsime de peste dezodorizată. Untul mai poate fi falsificat cu untură de porc sau seu de vită.

MIEREA

Multe dintre sortimentele de miere de pe piaţă sunt falsificate. În primul rând, mierea vândută că fiind de salcâm (sortiment scump) poate fi, de fapt, miere polifloră sau de răpită, cu mai puţine beneficii. În plus, pentru multiplicarea mierii, mulţi producători adaugă sirop de glucoză industrială, care îi scade din valoarea nutritională. Cel mai sigur este să cumperi mierea zaharisită, cristalizată.

(w620) miere

 

 

 

 

sursa

brightside.me / eva.ro / sanatate.bzi.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite