Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Când şi cum a fost sărbătorită Ziua Naţională a României, în ultimul secol şi jumătate

Începând din anul 1866, România şi-a sărbătorit Ziua naţională în 10 mai, în 23 august şi, din 1990, în 1 decembrie. Reper în calendarul sărbătorilor naţionale, românii au participat mereu în număr mare. Şi-au cinstit patria şi regele, au fost scoşi la defilări şi la manifestări de elogiere a comandantului suprem, iar în ultimii 26 de ani, românii de pretutindeni sărbătoresc un act de voinţă al naţiunii române, Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

01 Decembrie 2016, 09:18 | de Liliana Teică |
1 Decembrie Ziua Naţională a României
1 Decembrie Ziua Naţională a României
10 mai 1899 Parada
23 august 1984
1 decembrie 1918
Parada 23 august
Ziare 23 august
23 august în istorie
23 august în perioada comunistă
23 august Nicolae Ceauşescu
10 mai 1900 defilarea ofiţerilor
10 mai 1881 Incoronarea Regelui carol I - gravură
Marea Unire 1918

1 decembrie 2016

Potrivit unui comunicat remis de MApN, peste 3.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii, cu peste 300 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave, şi militari din mai multe ţări aliate sau partenere vor participa joi,  începând cu ora 11.00, la Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti.

Militarii străini vor fi din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Italiană, Republica Federală Germania, Republica Moldova, Republica Polonă, Republica Slovacă, Spania şi Statele Unite ale Americii.

Tot în Bucureşti, joi începând cu ora 8.00, o ceremonie militară şi religioasă de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.

Cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, reprezentanţi ai Armatei României participă, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de parade militare, ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori, întâlniri cu militari veterani și veterani de război, expoziții de tehnică militară de luptă și armament şi retrageri cu torţe în unele garnizoane în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare - se mai arată în comunicat.

De asemenea, cu ocazia Zilei Naţionale, Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale ale Forţelor Navale se ridică Marele Pavoaz.

Ziua Națională este sărbătorită şi peste hotare, acolo unde militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii desfăşoară ceremonii militare şi activităţi specifice.

MApN subliniază că folosirea dronelor (Remotely Piloted Aircraft Systems - RPAS) în spaţiul aerian unde se desfăşoară manifestările dedicate Zilei Naţionale este interzisă.

Semnificaţia celor trei sărbători naţionale

Din 1866 până în 1947, 10 mai nu a fost doar Ziua Regalităţii şi a Independenţei, ci şi Ziua naţională a României, sărbătorită cu mare bucurie de români.

Ziua avea trei semnificaţii majore pentru istoria României:  la 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul ca domnitor, în 10 mai 1877, după secole de stăpânire otomană Vodă Carol proclama Independenţa României, iar în 10 mai 1881,  domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.

(w620) 10 mai 189

Timp de opt decenii, în calendarul sărbătorilor naţionale,  10 mai a fost reperul principal, Ziua Naţională a României fiind respectată şi sărbătorită de toţi românii. La parada militară din fiecare 10 mai, însuşi Regele şi Regina erau în frunte, iar românii participau în număr mare, dorind să-şi cinstească patria şi suveranul, deopotrivă.

În urma abdicării de la tron a regelui Mihai I şi înlăturarea monarhiei constituţionale la 30 decembrie 1947, s-a trecut şi la demolarea brutală a tuturor simbolurilor României Regale. Semnificaţia zilei de 10 mai ca Zi a Regalităţii a fost integral suprimată şi nici proclamarea Independenţei nu a mai fost legată de această dată.

Din anul 2013, 10 mai - Ziua Regelui a intrat în rândul sărbătorilor publice oficiale, iar în aprilie 2015, a fost înaintat în Parlament un proiect de lege prin care data de 10 mai urma să devină zi nelucrătoare. Proiectul a fost respins, pe motiv că nu sunt bani suficienţi la buget pentru a susţine asemenea demers.

Odată cu instaurarea regimului comunist ziua de 23 august a devenit Ziua naţională a României, sărbătorită sub numele de Ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România. Ziua făcea la data de 23 august 1944, când România trecea de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste.

(w620) 23 august

Până în 1989, 23 august a fost cea mai fastuoasă zi a anului, marcată prin parade şi spectacole grandioase, cu semnificaţie puternic ideologizată

Ziua era „sărbătoarea întregului popor" sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist. Oamenii erau scoşi la defilare, dar adevăratul scop al manifestărilor era elogierea comandantului suprem, Nicolae Ceauşescu.

După Revoluţia din 1989, din anul 1990, 1 Decembrie devine Ziua naţională a României şi sărbătoare publică, conform Legii nr. 10 din 31 iulie 1990. Adoptată de un Parlament dominat de FSN, legea a avut în vedere atât combaterea simpatiilor legate de tradiţia monarhică a României, cu sărbătoarea naţională istorică pe 10 mai, cât şi contracararea opoziţiei anticomuniste, care ceruse adoptare zilei de 22 decembrie drept sărbătoare naţională.

(w620) 1 decembri

Alegerea zilei de 1 decembrie ca Zi Naţională a făcut trimitere la Marea Unire, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România în anul 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100 de mii de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, într-un moment în care poporul român a ştiut să valorifice conjunctura internaţională favorabilă creată în urma Primului Război Mondial şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război şi nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci un act de voinţă al naţiunii române, necesitatea istorică de a trăi într-un stat naţional unitar.

surse

ziuaationala.ro

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 2°C 3°C
IASI 2°C 3°C
CLUJ 2°C 1°C
CONSTANTA 4°C 6°C
CRAIOVA 5°C 4°C
BRASOV 1°C 0°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 11 Decembrie 2018, 23:17
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 11-12-2018
Deschidere: 8558.55
Maxim: 8607.08
Mimim: 8555.91
Variatie: 0.26%
TLV
2.37
0.43%
EL
11.06
0.36%
TEL
23.20
0.64%
SNG
35.80
0.14%
SNN
9.68
0.31%
SNP
0.36
0.55%
BRD
13.92
1.31%
FP
0.95
0.53%
TGN
349.50
0.57%
M
27.10
1.45%
ARHIVĂ ȘTIRI