Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

"Când eram mică îmi plăceau filmele indiene. Azi am elevi de olimpiadă la limba rromani"

Elena Radu, din neamul ursarilor, ne povesteşte cum a ajuns să predea limba rromilor la o şcoală din Ferentari şi care i-a fost drumul în carieră. Un reportaj despre greutăţile pe care le întâmpină un rrom care vrea să ajungă profesor de limba rromani şi ce satisfacţii are.

12 Februarie 2014, 16:56 (actualizat 12 Februarie 2014, 23:04) | Simona Popa |
Din Ferentari, la olimpiadă. Un reportaj de Alexandra Bogdan
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Alberto din clasa a cincea caligrafiază atent, pe tablă, cum îi dictează doamna profesoară: „Toţi co-pi-ii suuunt fru-moooşi”. Alberto e şi el un copil frumos, deşi acum e cam încruntat: ar vrea să afle mai repede ce desen trebuie să facă pentru „concursul de multiculturalitate” la care va participa cu clasa, la Palatul Copiilor. Şi mai ales ce slogan vor avea. Şi cum să arate afişul?

(w300) Alberto, lBăiatul învaţă la o şcoală din Ferentari unde, pe rând, învăţătoarea, profesorii şi directoarea l-au învăţat că rromii sunt la fel de frumoşi sau urâţi ca toţi ceilalţi şi că nu trebuie să se ruşineze cu vorba sau culoarea pielii, ba, dimpotrivă, să se mândrească.

Mai nou, Alberto şi colegii săi de la clasa a 5a A a Şcolii 136 din Bucureşti au încă o provocare: începând din acest an, învaţă şi limba rromani, 3 ore pe săptămână, cu doamna profesoară Elena Radu. Şi de la anul vor face şi o oră de Istoria şi tradiţia rromilor.

S-au înscris la limba rromani pentru că li se părea că e ceva exotic

VIDEO
Din Ferentari, la olimpiadă. Un reportaj de Alexandra Bogdan
Părinţii s-au lăsat convinşi mai greu cu aceste ore de limbă rromani, mulţi nu au înţeles la ce le-ar folosi, ne explică profesoara Elena Radu, mai ales că „în spaţiul urban din Ferentari mulţi nu-şi mai asumă această etnie, nici istoria şi tradiţia". Prima oară s-au înscris copiii care, în clasele I – IV,  au văzut-o pe holuri pe doamna de rromani, că vorbea cu unii dintre ei în limba lor. „La început s-au trecut pe liste pentru că li se părea că e ceva exotic, oriental”. Apoi unii mai curajoşi au cerut ore printre primii, ca să mai înveţe şi nepoţii limba bunicilor, şi aşa s-au luat unii după alţii.

(w300) Elevi dinElena Radu, profesoară de limba rromani şi de limba română la Şcoala 136 şi mediator şcolar rrom, face parte din neamul ursarilor şi asta le-a dat încredere celor din Ferentari. „Părinţii au auzit de la copii că este «una de-a noastră care ne explică mereu cuvintele şi în limba bunicilor». Eu, fiind din neamul ursarilor, sunt vorbitoare nativă a acestui dialect. Mai greu mi-a fost cu cei din neamul spoitorilor, care vorbesc alt dialect, însă le dau mereu sinonime la orice cuvânt, astfel încât să ştie toţi limba rromani standard”.

 
Sunt şi părinţi care nu sunt de etnie şi care cer limba rromani ca pe o a doua limba străină.
Laura Verde - directoarea Şcolii 136
Părinţii care vor ore de rromani scriu numele copiilor pe o fişă şi toate cererile sunt lăsate la profesor, secretariat sau director. Apoi se formează o grupă sau o clasă, ne explică procedura directoarea şcolii 136, Laura Verde: „Cam toţi părinţii de etnie vor. Sunt şi părinţi care nu sunt de etnie şi care cer limba rromani ca pe o a doua limba străină. Ajută şi la medie”.

O "ursăriţă" şi o "cărămidăriţă" - premiante la olimpiadă

În timp, fetele s-au arătat mult mai curioase şi au început să ia note mai mari la limba rromani. Unele dintre ele s-au înscris şi la olimpiadă şi s-au ambiţionat şi mai mult când au aflat că s-au calificat în etapele superioare. La faza pe ţară de anul trecut a Olimpiadei de limbă rromani, Elena Radu a avut doi premianţi: Adina Naipu (clasa a 7-a, din neamul cărămidarilor) - locul I şi Beatrice Radu (clasa a 7-a, din neamul ursarilor) – menţiune.

(w300) AlexandraN-a fost uşor să ia fetele într-o lungă drumeţie până la Iaşi, unde se ţinea „naţionala”. Părinţii s-au opus, pentru că nu le stă în obişnuinţă să îşi lase copiii, şi mai ales fetele, printre străini. „Întâi le-am convins pe mame, cu taţii a fost mai greu. Dar după ce le-am spus că la olimpiadă merge şi fata mea şi că eu voi fi profesorul însoţitor, au acceptat. 20 de telefoane mi-au dat pe drumul până la Iaşi, iar acolo a trebuit să dorm în cameră cu ele, deşi aveam plătită cameră separată. N-am riscat: dacă îşi suna vreun părinte copila şi mă cerea la telefon?”.

Profa de rromani a avut însă şi satisfacţii: În Iaşi, fetele au fost plimbate peste tot cu autocarul, au vizitat muzee şi au primit cadouri (cărţi, dulciuri, câte un trening) şi premii – locul I - 300 de lei, iar menţiunea – 50. Aşa, olimpiada de rromani a început să surâdă şi altor copii, iar limba în sine a fost cerută de mai mulţi părinţi. Între timp, numărul profesorilor pregătiţi pentru limba rromani a crescut de la un an la altul.

Mică istorie a pionieratului profesorului de limbă rromani

(w300) Prof. GheoÎn România au fost pregătiţi 400 de profesori pentru limba rromani, dar numărul lor este cu mult mai mare, pentru că unii dintre ei sunt inspectori, ne-a spus profesorul Gheorghe Sarău, consilier pentru limba rromani şi rromi la Direcţia de minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. 300 dintre ei predau limba, istoria şi tradiţiile rrome.

Profesorul Sarău este cel care a coordonat, începând din anii '90, pregătirea mediatorilor, apoi a educatorilor şi învăţătorilor, şi în cele din urmă a profesorilor de rromani. A prins vremuri când mediatorul nu doar îi convingea pe părinţii rromi să-şi dea copiii la şcoală, dar tot el era cel care, împreună cu familia, făcea un fel de orar al tuturor copiilor din casă: "Le zicea părinţilor: «Azi lasă-l pe ăla la şcoală, pentru că rămâne celălalt să stea cu cei mici. Mâine, îi schimbi între ei». În plus, îi programa la şcoală şi în funcţie de încălţările din casă".

 
Pentru cei care vor să fie profesori, e o luptă continuă. E oboseala nopţilor nedormite pe tren, fuga de la serviciu la cursuri.
Gheorghe Sarău - consilier de limba rromani

A început cu nişte cursuri pentru mediatori finanţate de Phare şi a ajuns la învăţământul la distanţă de la Universitatea CREDIS, apoi la secţia de limbă rromani de la Facultatea de Limbi Străine, unde el însuşi predă acestă limbă.

"Acum sunt 250.000 - 260.000 de copii rromi care frecventează zilnic o formă de învăţământ, de la grădiniţă până în clasa a 12-a, care îşi asumă dezinvolt identitatea rromă. Numai în jur de 33.000 au ales să studieze şi limba rromani, însă doar 700-900 învaţă integral în limba rromani. Sunt clase împrăştiate în ţară şi o singură şcoală cu învăţământ în limba rromani, nr. 12 din satul Măguri - Lugoj, unde este o enclavă rromă. Directorul de acolo, Mihai Moldovanu, a avut isteţimea să-şi folosească absolvenţii şcolii care s-au întors să predea acasă. Este un caz fericit, însă, pentru că acum mediatorii «sunt ajutaţi» să renunţe la profesie. Şcolile şi primăriile au redus drastic posturile".

Limba bunicilor şi filmele indiene

(w300) Elena RaduElena Radu n-a vorbit acasă limba rromani. „Îmi plăceau filmele indiene, îmi plăceau limba şi dansurile. La fel ca şi părinţii de aici din Ferentari, ai mei n-au vorbit acasă în rromani. Mama îmi spunea că trebuie să învăţăm să vorbim bine limba română. În clasa a opta venea tata la şedinţele cu părinţii. Era brunet şi unul dintre colegi m-a întrebat dacă nu cumva suntem ţigani. Iar în ochii minţii imediat au apărut ţiganii cu căruţe care strigau «sticle goale cumpărăm!». Sau ăia cu corturi care fură copii. Şi nu voiam să fiu etichetată aşa. Uşor-uşor mi-am cunoscut întreg neamul, bunicul a început să-mi ceară să vorbesc rromani şi a început să-mi placă. Aşa am învăţat limba, la început”.

Mai târziu, la liceu, profesoara de română, care avea nişte probleme acasă şi cam lipsea de la ore, îi cerea Elenei Radu să stea cu colegii şi să facă lecţii cu ei. Şi profesoara de rusă, pensionară şi cam sătulă de învăţământ, îi cerea acelaşi lucru. Elenei a început să-i placă ideea de a fi profesoară.

(w380) Atentă la

 
Cei din etnia mea îmi spuneau "soră-meo" sau "mătuşo". Le-a fost greu să-mi spună "doamna profesoară". Şi acum îmi spun "doamna dirigă".
Elena Radu - profesor
Mai întâi s-a şcolit ca educatoare, însă salariul mic a scos-o din şcoală şi a aruncat-o într-o fabrică de jucării. „Aveam în subordine 200 de oameni, toţi bărbaţi. Lucram pe camion, era greu”. Aşa s-a trezit cu probleme mari la coloană, motiv pentru care fratele ei i-a spus că trebuie să renunţe la munca fizică şi să se apuce să profeseze. A luat-o de o mânecă şi a dus-o la profesorul Gheorghe Sarău,  de la Direcţia de minorităţi a Ministerului Educaţiei. „Aveam 43 de kilograme şi eram blondă, aşa că domnul profesor m-a întrebat: «Chiar eşti de etnie romă?». «Da», i-am spus. «Atunci de mâine vreau să te duci la şcoală»”. Aşa a ajuns la Universitatea CREDIS din Bucureşti, apoi a absolvit-o şi pe cea de Limbi Străine la stat, unde şi-a dat şi masterul. Între timp, a început şi să lucreze la profesor, mai întâi câteva ore pe săptămână, până când a ajuns acum la o catedră întreagă. Ziua lucra, seara mergea la cursuri.

Un doctorat şi o căruţă de treabă pentru copiii din clasa a cincea

„Probleme au fost şi cu ai mei, din etnie, că eu sunt şi mediator şcolar, să se obişnuiască cu mine ca profesoară. Când eram mediator şi mă duceam pe la ei, mă luau cu «soră-meo», «mătuşo», le era greu acum să-mi spună «doamna profesoară». Nici acum nu îmi spun «doamna dirigintă», ci «doamna dirigă»”.

La Şcoala 136, însă, s-a simţit împlinită. La început, colegele ei au protestat la ideea de a avea o profesoară romă care mai şi predă limba rromani. „Spuneau: «Cum adică, vei preda limba care se vorbeşte în comunitate? De ce? Doar la noi în cartier nu sunt rromi!» Şi culmea, aici la şcoala 136, rromii sunt majoritari, ele nu voiau să recunoască asta”. Tânăra de etnie romă era deseori şi ţinta glumelor proaste în cancelarie: „Mi-am pierdut pixul, nu cumva, Elena, l-ai văzut tu?”

(w380) Copii de l

Acum Elena Radu este doctorand şi pe 20 martie îşi va susţine teza. Va vorbi despre împuternicirea mediatorului şcolar în comunităţile de rromi. Dar doctoratul nu o preocupă atât de mult în momentul ăsta. Cele mai mari emoţii le are tot legat de copii: săptămâna viitoare începe faza pe şcoală a olimpiadei de limbă rromani, iar pe 21 februarie este Ziua limbilor materne şi va avea loc un concurs al minorităţilor.

Copiii din clasa ei, a 5a A, au o căruţă de treabă: trebuie să se exprime în scris, culoare şi dans, cât de mândri sunt ei de etnia lor. Cristina va scrie o compunere, iar Alberto va face un desen despre neamul lui. Poate aşa nu va mai fi încruntat. În fond, se pricepe la desen la fel de bine ca şi la limba rromani.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 10°C 5°C
IASI 6°C 3°C
CLUJ 10°C 7°C
CONSTANTA 8°C 3°C
CRAIOVA 14°C 7°C
BRASOV 6°C 5°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 15 Noiembrie 2018, 06:54
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-11-2018
Deschidere: 8670.05
Maxim: 8670.05
Mimim: 8545
Variatie: -1.38%
SNG
35.10
0.43%
TLV
2.36
0.42%
SNP
0.37
4.15%
FP
0.94
0%
SNN
8.46
0.6%
TGN
356.00
3.54%
SIF2
1.30
0.46%
BRD
13.28
0.75%
EL
10.74
1.47%
IARV
7.74
0%
ARHIVĂ ȘTIRI