Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Campionatul Mondial din Brazilia - 1950

Prima ediție a CM de după cel de-al doilea război mondial a avut loc în Brazilia, în 1950, cu un an mai târziu decât fusese programat inițial. Germania și Japonia au avut interdicție de la FIFA să participe la preliminarii, națiunile britanice au renunțat la boicotul din perioada interbelică, iar România a refuzat participarea întrucât țara era insuficient refăcută după război, potrivit noii conduceri.

Istoria participărilor României la Mondiale!

10 Iunie 2014, 14:33 |
Campioana mondială din 1950, echipa Uruguayului
Campioana mondială din 1950, echipa Uruguayului
Golul decisiv din finala CM din 1950
Golul egalizator al Uruguayului, în finala CM 1950, contra Braziliei
Posterul oficial al CM din 1950

Deși națiunile britanice au anunțat că vor să participe la turneul final, Scoția a anunțat, înaintea meciului cu Anglia, că nu va lua parte, decât din postura de câștigătoare a British Home Championship. Englezii s-au impus în acel joc cu 1-0 și, deși ambele echipe erau deja calificate, scoțienii au refuzat invitația.

Printre alte țări care au refuzat participarea au fost Franța, Austria, Belgia, Turcia, URSS, Ungaria și Cehoslovacia, ultimele două în calitate de finaliste ale ultimelor două ediții. De asemenea, Argentina a refuzat invitația, întrucât relațiile politice cu națiunea organizatoare erau foarte încordate.

Alegerea țării organizatoare a fost relativ ușoară, în condițiile în care majoritatea statelor au considerat că prioritatea principală era refacerea după război, astfel că Brazilia a fost singura țară care și-a manifestat răspicat dorința de a organiza acest turneu.

(w380) Posterul o

Campionatul Mondial din 1950, disputat între 24 iunie și 16 iulie, a avut loc în următoarele 6 orașe: Rio de Janeiro, São Paulo, Belo Horizonte, Recife, Curitiba și Porto Alegre. Această ediție a fost a doua în care s-a folosit sistemul grupelor, după competiția inaugurală, din 1930. În 1934 și 1938, turneul final a început direct cu faza optimilor de finală.

Prima grupă a fost câștigată de Brazilia, iar principala contracandidată a fost Iugoslavia. Astfel, țara gazdă a trecut de Mexic, scor 4-0, a remizat cu Elveția, scor 2-2, și a dispus de Iugoslavia cu 2-0, pe Maracana, în fața a peste 142.000 de spectatori. Gruparea din Belgrad a învins Elveția cu 3-0 și Mexicul cu 4-1, astfel că a ratat accesul în runda a doua.

Spania a fost câștigătoarea grupei a doua, după 3-1 cu SUA, 2-0 cu Chile și 1-0 cu Anglia.

În grupa 3 s-a impus Suedia, grație victoriei cu 3-2 în fața Italiei, campioana mondială a ultimelor două ediții, și a remizei cu Paraguayul, scor 2-2. Astfel, ultimul meci din grupă, Italia - Paraguay, scor 2-0, jucat la trei zile după partida precedentă, nu a mai avut nicio miză. Din această grupă mai trebuia să facă parte India, dar aceasta s-a retras după tragerea la sorți a primei faze a CM.

În grupa 4 nu s-a jucat decât un singur meci, Uruguay - Bolivia 8-0, întrucât Franța, cea de-a treia echipă, s-a retras după ce obținuse o invitație specială din partea FIFA. Francezii fuseseră învinși de Iugoslavia în preliminarii: 1-1 la Belgrad, 1-1 la Paris și 2-3 la Florența, după prelungiri.

Runda finală avea să fie una dramatică: Brazilia a dispus, pe Maracana, de Suedia cu 7-1 și de Spania cu 6-1, în fața a peste 139.000, respectiv 153.000 de persoane, Uruguay a remizat cu Spania, scor 2-2, și a dispus de Spania cu 3-2, astfel că cele două națiuni au disputat partida decisivă pe 16 iulie 1950, pe aceeași arenă, Maracana, în fața a peste 170.000 de oameni. În alte surse, se menționează chiar și cifra de 210.000 de spectatori. În aceeași zi, la São Paulo, în fața a doar 11.000 de curioși, Suedia și-a asigurat medaliile de bronz, după 3-1 în fața ibericilor.

(w400) Golul egal

Brazilia, care avea nevoie doar de o remiză pentru a se încorona în premieră campioana lumii, a deschis scorul prin Friaça ('47), dar uruguayenii au provocat o dramă națională prin reușitele lui Juan Alberto Schiaffino ('66), declarat cel mai valoros fotbalist din istoria acestei țări de IFFHS, și Alcides Ghiggia ('79): au fost raportate mii de sinucideri și numeroase acte de violență, mii de oameni au avut grave probleme de sănătate, milioane de sticle de șampanie, pregătite pentru sărbătoare, au fost sparte și pe stadion și pe străzile din întreaga țară.

(w460) Golul deci

Alcides Edgardo Ghiggia, care încă trăiește (avea 24 de ani la acel turneu final), avea să spună despre acel gol decisiv, intrat în istorie drept Maracanazo: ”doar trei oameni au adus liniștea pe Maracana, cu un singur gest: Frank Sinatra, Papa Ioan Paul al II-lea și eu!”. Ghiggia, care a jucat de 5 ori și pentru naționala Italiei (a reușit un gol), a fost invitat să-și lase amprenta lângă stadion în 2010, alături de Pelé, Eusébio și Franz Beckenbauer, și le-a mulțumit brazilienilor pentru modul în care a fost primit.

Golgheterul acestei ediții a fost brazilianul Ademir, cu 8 goluri, patru dintre ele fiind reușite în victoria cu 7-1 contra Suediei, iar alte două în victoria cu Mexicul, din jocul inaugural, scor 4-0.

ŞTIRILE ZILEI
StirileTVR.RO PE FACEBOOK