Călușul, Înstruțatul Boului și Paparuda – obiceiuri de Rusalii în satele românești

În săptămâna Rusaliilor, cetele de călușari străbat satele din Oltenia și Muntenia, dar ajung și în orașe, unde se întreg în adevărate festivaluri la care vin sute de spectatori. La Pitești, în fruntea alaiului de călușari s-a aflat cel mai longeviv din țară – Petre Măsală, vătaful din Stolnici, declarat Tezaur Uman Viu.

La Craiova, Alaiul Călușului Oltenesc a străbătut orașul pentru a-l feri de rele.

Obiceiul călușului are mai multe semnificații – îi protejează pe oameni și asigură recolte bogate. Tradiția spune că, în Săptamana Rusaliilor, oamenii nu au voie să lucreze la câmp sau cu animalele, să spele, să coasă şi să facă alte munci gospodăreşti pentru că „vor fi luaţi din căluş”. Prin jocul lor, căluşarii apără oamenii de forţa nefastă a Ielelor. Călușul a fost inclus de către UNESCO pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii.

Tradițiile de Rusalii se păstrează și în unele comunități din Transilvania. În Bistrița Năsăud, în satul Figa, după slujba de la biserică, sătenii ies într-o procesiune către ogoare și grădini. Preotul le binecuvântează pentru a avea recolte bogate.

Un alt obicei străvechi este Înstruțatul Boului. Tinerii împodobesc cu flori cel mai frumos exemplar bovin din zonă, dar și o paparudă, personaj acoperit cu crengi de stejar.

Boul înstruțat este purtat de tineri pe ulițele satului spre admirația, dar și teama sătenilor. Odată scăpat, el trebuie prins de fete, iar tradiția spune că acestea se vor mărita curând. Anul acesta, boul a fost însă prea nărăvaș.

Obiceiul nu se încheie până ce paparuda nu este bine udată de săteni. Oamenii se retrag la sfârșitul zilei la casele lor pentru a continua sărbătoarea alături de familii.

CITIȚI ȘI:

Rusaliile şi Pogorârea Duhului Sfânt – sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine