Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Câini, șerpi boa și alte animale folosite în războaie: în slujba soldaților și ca armă

Milioane de animale au luptat de-a lungul timpului alături de armată. Din vremea lui Alexandru cel Mare, când se foloseau elefanți pentru a-i intimida și zdrobi pe dușmani, până în zilele noastre, când s-au dresat delfini pentru a detecta dușmanii, animalele au fost utilizate ca armă, ca vehicul, ca echipă de salvare sau pentru a comunica, relatează cotidianul spaniol El Mundo.

20 Iulie 2016, 08:56 (actualizat 20 Iulie 2016, 09:03) |
Animalele, folosite ca arme în războaie

În războaie s-ar putea distinge două modalități de folosire a animalelor: în slujba soldaților și ca armă. În categoria celor aflați în slujba soldaților intră câinii dotați cu truse de prim ajutor, măgarii care transportă materiale de război și de primă necesitate, porumbeii purtători de mesaje, șobolanii care detectează mine antipersoană, caii de asalt și animalele pentru hrana batalionului. La celălalt capăt se situează utilizarea animalelor ca armă.

ȘERPI BOA PROIECTILE

O echipă de specialiști în reptile a găsit recent în Sicilia o specie de Boa despre care se credea că dispăruse de pe insulă, Boa de nisip (Eryx jaculus). Boa de nisip nu este, totuși, o specie endemică, ci a fost introdusă de greci.

În anul 405 î.Hr., grecii au utilizat acest șarpe ca armă pentru a coloniza insula. Din ambarcațiunile lor, aruncau acești șerpi ca pe niște proiectile împotriva flotei dușmane. Boa sicilian nu este veninos, dar cu el încercau să creeze derută pentru a aborda cu mai multă ușurință ambarcațiunile adversarilor. O scenă în care nimeni nu își dorea să fie și cu atât mai puțin acei șerpi.

DELFINI ȘI LEI DE MARE SOLDAȚI

Din 1963, Guvernul SUA derulează un program de dresare a delfinilor și leilor de mare pentru a fi folosiți în războaie. Profitând de inteligența acestor animale, marina militară americană a folosit mamiferele încă din timpul războiului din Vietnam, pentru a detecta submarine sau vânători submarini dușmani, pentru a recupera explozivi și, se spune, chiar cu rol de kamikaze.

Acest din urmă rol a fost negat în repetate rânduri de Pentagon, care a nuanțat că animalele plasau artefactele și se îndepărtau de zona respectivă. Cu sau fără kamikaze, programul cu mamifere marine este o realitate care suscită dezbateri. Dronele vor înlocui treptat funcția pe care o îndeplinesc în prezent unele animale, de exemplu, pentru a detecta dușmani sau explozivi.

CÂINI EXPLOZIVI

În cel de-al Doilea Război Mondial, sovieticii s-au gândit să dreseze câini pentru a-i face să explodeze sub tancurile germane. Părea ceva simplu și eficient.

Sovieticii au dresat câinii așa cum se antrenează aceste animale pentru a executa un anumit ordin, cu premii. Au reușit să-i facă pe câini să înțeleagă că sub tancurile dușmane era mâncarea lor. Pentru a le acutiza instinctul, lăsau zile întregi animalele fără hrană, pentru ca în momentul luptei să meargă cât se poate de repede la tancurile germane. Câinii aveau asupra lor explozivi, în ideea ca, în momentul în care ajung sub tancurile germane, să explodeze.

Totuși, în dezordinea și zgomotul războiului, câinii nu se îndreptau totdeauna spre tancurile dușmane și, uneori, confundau vehiculele stăpânilor lor cu cele ale germanilor și căutau mâncare sub ele, făcându-i pe sovietici să simtă pe propria piele crunta idee.

Germanii foloseau câinii ca paznici în lagărele de concentrare, pentru ca prizonierilor să le fie teamă și de câini. Animalele nu șovăiau când trebuiau să atace. De fapt, câinii erau înfometați timp de câteva zile pentru a deveni și mai voraci.

Și Statele Unite ale Americii au folosit câini de luptă. În Afganistan, unul dintre ei, echipat cu GPS, ar fi fost capturat de forțele talibane, care au difuzat o înregistrare video cu acel câine, numit "Colonel".

CĂMILE ȘI MĂGARI KAMIKAZE

În războiul din Afganistan, soldații coaliției internaționale trebuiau să se teamă nu numai de talibani, ci și de cămile. Pe lângă faptul că sunt animale de transport incredibile și un vehicul neobosit, cămilele au fost transformate de talibani în kamikaze. Un destin fatidic pentru acest animal, care era încărcat cu explozivi și trimis pe frontul de luptă.

Există informații și despre folosirea unui măgar. Acesta nu era singur, ci ducea în spate un kamikaze, care, când și-a detonat încărcătura, a ucis 3 soldați ai NATO și un interpret afgan.

Aceeași metodă a fost folosită și în Columbia de către gherila columbiană FARC (Forțele Armate Revoluționare din Columbia). La 14 martie 1996, José Joaquín Medina Posada a montat explozivi pe un măgar și l-a trimis în fața unei secții de poliție. S-a produs o explozie, prin acționare de la distanță.

ȘOIMI ÎMPOTRIVA PORUMBEILOR MESAGERI

În primul Război Mondial, porumbeii mesageri zburau dintr-o parte în alta purtând informații cruciale despre dușman. Acest dans al păsărilor permitea o comunicare sigură, pentru că porumbeii erau greu de interceptat în plin zbor.

Britanicii au căutat modalitatea de a-i intercepta și au antrenat un grup de șoimi pentru a prinde în aer acești porumbei mesageri ai dușmanului. Așa cum astăzi în aeroporturi șoimii împiedică pescărușii sau alte păsări să zboare deasupra pistei, acei șoimi dresați reușeau în unele cazuri să prindă câte un porumbel în plin zbor, evitând ca informația să ajungă la destinație.

PUI PENTRU OTRĂVIREA FÂNTÂNILOR

Pentru a lăsa dușmanul fără apă, este suficient să se arunce în fântână un animal mort și să se aștepte ca bacteriile să facă restul. O astfel de situație a fost denunțată în 2004 de locuitorii din satul palestinian Hirbat Atwana. Potrivit localnicilor, coloniștii evrei din Hebron au aruncat pui morți în fântâni în intenția de a le contamina apa. Răspunzând acuzațiilor, evreii au afirmat că localnicii contaminaseră apele pentru a înteți conflictul și a face ca poliția să reacționeze.

Cineastul spaniol Fernando León de Aranoa a prezentat o astfel de practică în Bosnia anului 1995, în ultimul său film, "A Perfect Day". Filmul, bazat pe un roman de Paula Farias, arată cum un grup de voluntari umanitari încearcă să scoată un cadavru dintr-o fântână aflată într-o zonă de conflict, pentru a evita ca starea de putrefacție a corpului să conducă la contaminarea apei.

CUVINTE CHEIE
 
Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN PARTENERIATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 11°C
IASI 18°C 10°C
CLUJ 16°C 11°C
CONSTANTA 14°C 11°C
CRAIOVA 22°C 12°C
BRASOV °C °C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Martie 2019, 14:16
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-03-2019
Deschidere: 8047.89
Maxim: 8079.17
Mimim: 8014.83
Variatie: -0.2%
TLV
2.13
0.7%
FP
0.90
1%
SNG
31.80
2.08%
SFG
18.05
5.26%
TBM
0.29
4.09%
BRD
12.90
0%
SNN
9.75
0%
EL
10.34
0.78%
DIGI
24.55
0.41%
SNP
0.37
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI