Capitala are nu mai puțin de 2.400 de clădiri încadrate într-o clasă cu risc seismic. Grav este că dintre acestea, în ultimii 30 de ani, au fost consolidate doar 106. Alina locuiește într-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic. Cutremul de joi dimineața a pus-o pe gânduri.
Alina locuiește într-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic. Cutremurul de joi dimineața a pus-o pe gânduri: "Mi-e puțin frică, dar mă gândesc că pe viitor oricum o să mă mut și nu cred că vine cutremurul ăsta tocmai acum. Credeți că stau mereu stresată că stau într-un bloc cu bulină? Nu mă gândesc la asta."
În Capitală sunt 362 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Pe listă mai sunt 373 imobile în clasa a doua, 116 în clasa a treia de risc și 1.542 încadrate la categorii de urgență.
Potrivit Primăriei Capitalei, în ultimii 30 de ani, au fost consolidate doar 106 dintre cele 2.400 de clădiri încadrate într-o clasă de risc seismic. Spre exemplu, în ultimii trei ani au fost consolidate doar două clădiri.
Reprezentanții Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din subordinea Primăriei Generale spun că de vină sunt mai mulți factori.
Răzvan Munteanu, director Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic "Din păcate pentru administrația publica în București, consolidarea nu a reprezentat, din cifre, o prioritate, sau a fost extrem de greoaie, cadrul legal a fost extrem de dificil. Consider că cutremurul de azi dimineață ar trebui să fie un semnal major atât pentru noi administrația publică cât și pentru locuitorii orașului nostru. Ar trebui ca împreună să aducem cât mai multe imobile în programele de consolidare. Există o reticență din partea asociațiilor de proprietari."
Pagubele unui eventual cutremur major vor fi imense, spun specialiștii.
Matei Sumbasacu, președinte Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic: "În cazul unui cutremur similar cu 1977 care a avut magnitudine moment 7.2, ne așteptăm la o situație mai dramatică. Ne așteptăm la câteva zeci, poate chiar sute de clădiri care s-ar dărâma, ne așteptăm la un număr de victime de ordinul miilor în București, poate chiar peste 10.000. Ne așteptăm ca multe din arterele orașului să devină blocate și necirculabile, iar deblocarea lor să dureze mai mult decât în 1977, atunci când sectorul construcțiilor era monopol de stat.
Deși în prezent autoritățile susțin că la nivelul Bucureștiului sunt 2.400 de clădiri încadrate într-o clasă de risc seismic, Banca Mondială arată într-un raport că sunt, de fapt, 20.000 de clădiri vulnerabile.