#BRILLIANT. Prof.univ.dr. Vlad Ciurea: Tot timpul m-am gândit să inventez un robot în domeniul neurochirurgiei

“Acest organ pe mine mă depășește. Ca să sintetizez, creierul uman apare ca Gioconda. Este frumos și misterios ca Gioconda. Cu cât încercăm să studiem Gioconda și creierul uman, cu atât rămânem la fel de mirați, pornim de la început și de la început și de la început. Nu știm de unde am plecat și unde am ajuns, ceea ce arată că ne mai trebuie sute de ani de cercetare ca să înțelegem ce se întâmplă cu acest creier ”, a fost răspunsul profesorului Vlad Ciurea, când a fost rugat de Loredana Negrilă să facă o scurtă descriere a creierului.

Vlad Ciurea l-a avut mentor la începutul carierei pe marele profesor Constantin Arseni.

“A fost extrem de apăsător. Când îmi aduc aminte de acea perioadă, nu știu ce să cred, să sar pe fereastră, să transpir, să găsesc cuvinte încurajatoare sau să îi mulțumesc lui Dumnezeu. Pentru că profesorul ne cerea imens, peste ceea ce putea un om să facă. Dar acest lucru și-l impunea și dânsul. Lua primul tramvai de pe cheiul Dâmboviței și venea la spital. Când ajungea, cred că era printre primii în spital. Între orele 5.30 și 6.00 știa tot ce s-a întâmplat și la ora 6.00 pornea vizita. Era incredibil de dur. (…) Uneori rămâneam în spital peste noapte în condiții foarte improprii și a doua zi trebuia să fiu foarte bine pregătit și teoretic. Pentru că își punea întrebări de cultură medicală. (…) M-am dus să îi cer concediu și s-a dus să cheme brancardierul de afară și l-a întrebat «Mureșanu, de cât timp nu am concediu?» «De 12, domn’ profesor». Incredibil! «Și tu vrei să îmi ceri concediu? Afară!». Deci asta era persoana”, și-a amintit Vlad Ciurea.

Recunoașterea pe plan național și internațional a profesorului Vlad Ciurea se datorează unei activități de peste 50 de ani, în care a realizat mai bine de 23.000 de operații pe creier. Este fondatorul primului Centru de Excelență în Neurochirurgie din țară. Dorința de a deveni medic a venit în jurul vârstei de șase ani.

“Și acum țin minte, eram la Vaslui, mă jucam pe jos cu tot felul de minuni și bunica discuta cu bunicul de tot felul de boli. Și auzeam tot felul de diagnostice. Eu la șase ani știam că nu vine barza. Am auzit cuvântul forceps și am întrebat. Bunica mi-a răspuns că așa iese bebelușul din burtică. Ea era medic ginecolog și obstretician. Nu se fereau de mine. Mintea copilului între cinci și șapte ani absoarbe tot ”.

La începutul anilor 80, medicul Vlad Ciurea a pus la punct o metodă de drenare a lichidului cefalo-rahidian care a primit, ulterior, și brevet de invenție. Întrebat ce l-a împins să facă asta, profesorul Ciurea a răspuns scurt: “Disperarea”.

“Nu se știa foarte mult, nu exista computer tomograf. (…) Odată, într-o disperare, într-o mare disperare, – era un copilaș la care nu mai găseam o soluție, vedeam cum se topește în fața mea – am avut ideea să fac această operație de drenare. Să scot lichidul în exces, să îl duc într-o cavitate care îl poate absorbi și nu aveam aparatul să mi-l regleze. Am găsit cu totul altă soluție. Partea care se introducea în abdomen am făcut o reglare la nivelul respectiv pentru ca lichidul să nu curgă lichid să nu curgă rapid, ci treptat. Țineam pacientul câteva zile întins la pat până exista un echilibrul între presiunea lichidului din cap și presiunea intraabdominală. După aceea, copilașul începe să se ridice. Dintr-odată, vedeai cum este în viață și cum poți vorbi cu el și își revine”.

Medicul Vlad Ciurea a povestit o întâmplare emoționantă cu un copil care avea până într-o lună și care a trebuit operat pe creier din cauza unui hematom:

“Eram șef de secție, eram profesor, și a venit un domn cu un copil care avea un hematom care apăsa pe creier. Prima reacție a fost să stăm puțin să se liniștească. Făcea convulsii. Am reușit să îi fac CT și am văzut convulsii și un cheag de sânge care trebuia scos. Tatăl copilului a venit și mi-a spus: «Dacă moare copilul, te împușc!». La care eu am râs: «Te rog frumos, împușcă-mă înainte». Așa avea o privire de Baiazid, am zis că îmi taie capul. Nu am clipit. M-am dus, am operat,  (…) operația a reușit și, la final, am fost doarte calm și m-am uitat exact în ochii părinților fără să clipesc. Contează foarte mult comunicarea aceasta, chiar și în cazuri de insucces”.

Profesorul Ciurea a mărturisit tot timpul s-a gândit tot timpul să inventeze un robot în domeniul neurochirurgiei.

“Robotului nu-i tremură mâna, robotul nu are emoții, robotul nu transpiră. Am auzit neurochirugi spunând că nu are nicio legătură, pentru că nu are simțuri. Da, dar pe porțiuni dure, osoase, robotul este minunat. Există în centrul universitar de la Iași, în Clinica Nicolae Oblu, robot care fixează perfect șuruburile care pătrund în os. Creierul, în profunzimea lui, ca să îl atingi cu robotul, trebuie să fii foarte atent. Există roboți care intră în creier și introduc anumiți electrozi care opresc, de exemplu, mișcările voluntare. Ușa este deschisă, progresele sunt formidabil de mari. În toată medicina, robotica este un vis și trebuie făcută”.

Vlad Ciurea a avertizat că depresia poate duce la cancer:

“Nu trebuie să intrăm în depresie deloc. Dacă am intrat în depresie, am lăsat mâinile jos, nu mai luptăm. Depresia este inamicul nostru public, trebuie să ieșim dacă avem așa ceva și pentru orice fel de lucru trebuie să găsim o soluție. Poate duce la neoplazie”.

___________________________________

Prof. univ.dr. Alexandru Vlad Ciurea Are la activ peste 23.000 de operaţii pe creier şi este posesorul Brevetului de invenţie pentru Drena Unitub (o invenţie larg folosită pe plan mondial pentru tratarea hidrocefaliei) şi a Certificatului de Inovaţie înregistrat la OSIM privind Anatomia ascunsă din Opera lui Michelangelo.

Recunoaşterea naţională şi internaţională a Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea se datorează unei activităţi îndelungi, de peste 50 de ani, în neurochirurgie, cercetare şi înfiinţarea departamentului de cercetare în neuroştiinţe al Spitalului Clinic “Bagdasar-Arseni” din Bucureşti, implicarea şi coordonarea a zeci de proiecte naţionale şi internaţionale şi publicarea de articole de neurochirurgie în mai multe publicaţii de specialitate româneşti şi internaţionale.