Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

BrEXIT sau BritIN. Cine şi de ce doreşte plecarea sau rămânerea Marii Britanii în UE

În 23 iunie, britanicii vor decide prin referendum dacă mai vor să facă parte sau nu din Uniunea Europeană. Opiniile electoratului sunt împărţite şi atât tabăra pro-ieşire, cât şi tabăra pro-rămânere insistă că argumentele lor arată că beneficiile pentru Marea Britanie ar fi mai mari decât costurile. Cum rămâne însă cu Europa?

22 Iunie 2016, 08:57 (actualizat 24 Iunie 2016, 09:14) | documentar de Liliana Teică |
BeEXIT sau Brit IN

Primul ministru David Cameron a promis organizarea unui astfel de referendum dacă câştigă alegerile generale din 2015, ca răspuns la solicitările propriului Partid Conservator şi ale Partidului pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP). Politicienii argumentau că britanicii nu îşi mai spuseseră cuvântul în privinţa apartenenţei la Uniune încă din anul 1975, când au răspuns cu hotărâre DA, iar de atunci, UE s-a schimbat mult.

Pot vota cetăţenii celor patru ţări componente ale Regatului (Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord), precum şi cetăţenii Commonwealth-ului cu reşedinţa în Regatul Unit şi Gibraltar, care au peste 18 ani, împreună cu cetăţenii britanici care locuiesc în străinătate şi se află în registrul electoral al Marii Britanii, în ultimii 15 ani.

Întrebarea la care cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord sunt chemaţi să răspundă este Ar trebui Regatul Unit al Marii Britanii să rămână membru al UE sau ar trebui să părăsească Uniunea? şi este formulată în European Union Referendum Act 2015, publicat pe site-ul legislation.gov.uk. Propunerea privind întrebarea a fost făcută de guvern şi aprobată de Comisia electorală din Regatul Unit.

Tabăra pro-ieşirii din UE şi tabăra care optează pentru a rămâne se află la egalitate, potrivit ultimelor sondaje.

Cine doreşte ca Marea Britanie să părăsească UE şi de ce?

Partidul pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP), care a câştigat ultimele alegeri europene şi a primit 4 milioane de voturi, adică 13%, la alegerile locale din luna mai 2016, face campanie pentru BrEXIT. De asemenea şi cam jumătate din parlamentarii conservatori britanici, inclusiv cinci dintre membrii cabinetului, mai mulţi parlamentari laburişti şi Partidul Democratic Unionist (DUP) din Irlanda de Nord sunt în favoarea ieşirii din UE.

Ei cred că britanicii sunt traşi înapoi de apartenenţa la Uniune care impune prea multe reguli pentru afaceri, iar pentru contribuţia de miliarde de lire sterline la bugetul comunitar, Marea Britanie primeşte prea puţin înapoi. În 2015, britanicii au dat 13 miliarde de lire sterline bugetului UE şi au primit 4.5 miliarde, deci contribuţia netă a fost de 8.5 miliarde de lire sterline, ceea ce înseamnă aproximativ 0,5% din PIB-ul ţării sau 7% din bugetul britanic alocat sănătăţii. Acum, deşi nu este foarte mare, suma ar aduce o economie care s-ar reflecta şi în reducerea deficitului bugetar, dar bugetul UE tinde să crească.

Adepţii BrEXIT se opun şi ideii unei Uniuni şi mai unite, care s-ar îndrepta către crearea unor "State Unite ale Europei", şi spun că părăsind-o, Marea Britanie se va reafirma ca o naţiune cu adevărat independentă conectată cu restul lumii.

Unul din principiile esenţiale ale UE este libertatea de mişcare, ceea ce înseamnă că nu este nevoie de viză pentru a pleca sau locui în altă ţară a Uniunii, dar adepţii BeEXIT-ului doresc ca Marea Britanie să aibă control total asupra frontierelor şi să reducă numărul de oameni care vin să muncească sau să trăiască aici.

Conform Office for National Statistics, în Marea Britanie lucrează în prezent 942 de mii de est-europeni, 791 de mii de vest-europeni şi 2.93 milioane de cetăţeni extra-comunitari, cei mai mulţi din China şi India.

Statisticile arată că, deşi actuala rată de sosire a imigranţilor a dus la unele dificultăţi în privinţa locuinţelor şi serviciilor sociale, pe ansamblu efectul a fost net pozitiv.

În contrast, însă, Nigel Farage, liderul UKIP - notabil pentru populismul şi atitudinea sa eurosceptică, declară că imigraţia trebuie redusă dramatic pentru a lăsa mai multe locuri de muncă pentru britanici, BrEXIT-ul fiind singura cale de recâştigare a controlului frontierelor, în timp ce alţi militanţi pro-BrEXIT nu văd neapărat necesară reducerea imigrării, cât stabilirea unui nou set de reguli, de către guvernul britanic.

Această deschidere a graniţelor nu ne permite să verificăm şi să controlăm oamenii - spune Iain Duncan Smith, secretarul de stat pentru muncă şi pensii din guvernul britanic, un eurosceptic. Acest fapt lasă uşa larg deschisă atacurilor teroriste, adaugă Smith, deşi mai mulţi importanţi oficiali militari britanici au argumentat că UE este un pilon de securitate din ce în ce mai important, în special în condiţiile creşterii instabilităţii în Orientul Mijlociu şi a naţionalismului şi agresiunii ruse.

Cine doreşte rămânerea în UE şi de ce?

Primul ministru David Cameron doreşte ca Marea Britanie să rămână în UE. Îl susţin şi şaisprezece dintre membrii cabinetului său. Partidul Conservator a promis să rămână neutru în campanie, dar Partidul Laburist, Partidul Naţional Scoţian, Plaid Cymru (un partid social-democratic din Wales) şi Liberal-Democraţii s-au declarat toţi în favoarea rămânerii în UE.

Rămânerea în Uniune ar înseamnă continuarea unui statut privilegiat, semi-detaşat şi cu din ce în ce mai multe excepţii de la politica UE pentru Marea Britanie, şi asta a şi obţinut David Cameron prin ultimul acord cu UE, adoptat în unanimitate  la întâlnirea Consiliului European din 18-19 februarie 2016. Atunci, Marea Britanie a obţinut concesii care privesc guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea, ajutoarele sociale şi libertatea de mişcare, ultima aplicabilă pentru toate statele membre. Practic, prin adoptarea restricţiei ajutoarelor sociale pentru migranţii europeni, timp de şapte ani, cei care ajung aici nu vor mai putea beneficia de avantaje sociale sau ajutoare de stat pe perioada în care îşi caută de muncă, iar guvernul poate cere migranţilor, care îşi caută serviciu timp de şase luni, să părăsească ţara. De asemenea, în cazul copiilor ce locuiesc în afara Marii Britanii pentru care părinţii primesc ajutor de la stat, alocaţiile vor fi indexate în funcţie de costul de trai din ţara de reşedinţă, începând cu 1 ianuarie 2020.

Adepţii rămânerii argumentează şi că fluxul de imigranţi, dintre care mulţi sunt tineri şi dornici să muncească, alimentează creşterea economică şi ajută la plata serviciilor publice.

Ei cred şi că, dacă se părăseşte Uniunea, ar avea de suferit şi imaginea sau statutul Marii Britanii în lume, de asemenea şi siguranţa cetăţenilor britanici care este mai mare în clubul celor 28 de naţiuni, decât în afara acestuia.

Cei care pledează pentru rămânere spun că, în condiţiile în care acum 50% din exporturile Marii Britanii merg către ţări din Uniune, dacă ar fi în afara blocului comunitar, britanicii s-ar confrunta cu tarife diferenţiate, iar afacerile lor ar fi forţate să plătească sume considerabile pentru accesul pe piaţa unică europeană, unde nu sunt taxate importurile sau exporturile între statele membre.

În plus spun ei, statutul de membru UE permite Marii Britanii să aibă un cuvânt greu de spus în privinţa adoptării regulilor în comerţul comunitar şi să beneficieze de acordurile comerciale încheiate de UE cu alte state.  UE negociază acum cu SUA crearea celei mai mari zone de comerţ liber şi, părăsind Uniunea, Marea Britanie şi-ar pierde puterea de a negocia acest acord, iar faptul n-ar fi de loc benefic pentru afacerile britanice.

Camera britanică de Comerţ declară că 55% dintre membri doresc rămânerea într-o Uniune reformată. Cele mai multe dintre marile companii, bănci sau instituţii financiare cu sediul în Marea Britanie tind să fie în favoarea rămânerii, pentru că spun că astfel le este mai uşor să-şi mute banii, oamenii sau produsele în lume, în timp ce organizaţiile financiare globale vorbesc chiar despre o criză financiară şi prăbuşirea regatului, dacă acesta ar părăsi Uniunea.

În privinţa joburilor, efectul ieşirii din UE depinde de un complex de factori: comerţ, investiţii şi imigrare. Campania pro UE a susţinut că până la 3 milioane de job-uri pot fi pierdute, în condiţiile în care comerţul şi investiţiile vor scădea post-BrEXIT,  iar în condiţiile BritIN, comerţul şi investiţiile vor creşte şi s-ar crea şi până la 500 de mii de noi locuri de muncă.

Profesorul Adrian Favell de la London School of Economics spune că limitarea libertăţii de mişcare i-ar împiedica pe "cei străluciţi şi buni" de pe continent să vină aici şi ar reduce bazinul de candidaţi din care angajatorii vor putea alege. De asemenea, s-ar reduce şi posibilităţile britanicilor de a-şi căuta un job în altă parte în Europa.

BrEXIT-ul ar putea duce la încetinirea creşterii economice şi accelerarea inflaţiei. Lira sterlină se va deprecia şi mai mult, va urma o perioadă prelungită de incertitudini, vor fi afectate intrările de capital, costurile de împrumut, vor creşte costurile de finanţare ale băncilor şi va fi ameninţată stabilitatea financiară a ţării, avertizează Banca Angliei.

Doresc rămânerea în UE şi preşedintele american Barack Obama, Franţa şi Germania, care avertizează că altfel Marea Britanie riscă să rămână izolată.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, declara recent că ieşirea din UE va reprezenta nu doar o contralovitură economică, ci şi una geopolitică pentru Marea Britanie şi o nouă relaţie între Marea Britanie şi UE ar fi posibilă în şapte ani în acest caz. O astfel de decizie ar putea fi începutul destrămării nu doar a Uniunii Europene, ci a întregii civilizaţii politice a Occidentului, adăugă cu îngrijorare Tusk.

surse

bbc.com

theweek.co.uk

Europuls.ro

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 27°C
IASI 25°C 27°C
CLUJ 26°C 22°C
CONSTANTA 24°C 20°C
CRAIOVA 28°C 24°C
BRASOV 26°C 25°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Mai 2019, 10:06
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 17-05-2019
Deschidere: 8212.27
Maxim: 8263.95
Mimim: 8203.11
Variatie: 0.14%
EL
10.80
1.41%
SNG
34.00
0.15%
TLV
2.13
0.24%
WINE
20.30
2.53%
FP
0.97
0.62%
SNP
0.38
0.13%
TGN
355.00
0.28%
BRD
11.22
0%
M
29.80
1.74%
TEL
20.40
0.99%
ARHIVĂ ȘTIRI