BNR prognozează o inflație de 4,2% pentru sfârșitul acestui an. Isărescu: Unui guvernator îi e greu să spună că este o inflaţie bună, dar nici să spun că este catastrofală

Preţurile cresc pentru că a fost majorată acciza la tutun, s-a scumpit ţiţeiul pe plan internaţional, au crescut prețurile la legume şi fructe în toată Europa. La noi, scumpirea alimentelor a fost mai mare ca în alte ţări europene, în condiţiile în care şi importurile au fost mai mari, spune guvernatorul BNR.

Producțiile agricole și evoluțiile internaționale care scumpesc sau ieftinesc țițeiul ar putea să influențeze prețurile, dar și prognoza BNR.

Inflaţia a ajuns deja la 4,1% în aprilie, după cum arată statistica oficială.

În primele 4 luni ale anului, cartofii s-au scumpit cu peste 30%, fructele cu 8%, iar combustibilii cu 5,5%.

Și moneda naţională s-a depreciat în ultima perioadă faţă de euro până la 4,76 de lei şi s-a apropiat de maximul istoric.

Totuși, guvernatorul BNR nu crede că sunt motive serioase pentru o slăbire și mai mare a leului, cu excepția diferenței în crestere dintre importuri și exporturi.

_______________________

BNR estima, în februarie 2019, o inflaţie de 3% pentru finalul acestui an, respectiv de 3,1% pentru 2020.

Conform Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei va continua să se plaseze peste limita superioară a intervalului ţintei pe parcursul anului 2019, pe fondul manifestării şocurilor de natura ofertei în prima parte a anului curent.

Ulterior, aceasta se va repoziţiona şi menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei, ca urmare a epuizării efectelor acestor şocuri nefavorabile, dar şi a persistenţelor presiunilor inflaţioniste de la nivelul inflaţiei de bază.

La inflaţia targetată de 4,2% pentru acest an, o contribuţie de 0,6% o are preţul legumelor, fructelor şi ouălor, 0,5% – combustibilii, 0,3% – preţurile administrate şi alte 0,3% – produsele din tutun şi băuturile alcoolice.

„Până la finalul anului, inflaţia, aşa cum o vedem acum, va fi în jur de 4%, urmând ca apoi să coboare spre 3,5%. Toate cu o condiţie: să nu se schimbe evoluţia preţurilor foarte volatile. De exemplu, dacă preţul ţiţeiului scade, fac o glumă, atunci avem noroc. De asemenea, un an agricol bun, cu cartoful, cu roşia, dă IPC în jos. Dar ce observăm în toată această evoluţie: un nivel destul de mare de incertitudine, de la 1,5 spre 5% în care se pot mişca preţurile şi cu foarte mulţi factori care influenţează”, a afirmat Isărescu.

El a făcut apel la jurnalişti să nu interpreteze negativ aceste prognoze.

„Eu cred că prezentarea mea de astăzi a fost constructivă, ca să nu zic pozitivă. N-am transmis nimic că se rupe, se prăbuşeşte. Depinde şi de lumea asta: dacă vreţi să faceţi o ştire şi regizorul de platou vă spune ‘Dă ceva acolo tare’, de la mine iese ceva relativ pozitiv, dar dumneavoastră: ‘Guvernatorul a anunţat că se duce inflaţia în sus’. Eu zic că lucrurile sunt ţinute sub control, într-o marjă rezonabilă. Unui guvernator îi e greu să spună că 4% e o inflaţie bună, e mai mare decât ţinta, dar nici să spun că este catastrofală„, a arătat şeful băncii centrale.

În opinia sa, este un lucru bun faptul că, într-un an electoral, inflaţia este ţinută în jur de 4% şi ulterior va scădea.

„Nu putem să spunem ce preţuri cresc şi ce preţuri scad cu exactitate, pentru că depinde de unde vă faceţi cumpărăturile. (…) Inflaţia are şi un rol de corecţie. Spun ca economist – e neplăcut pentru un guvernator să spună aşa ceva, dar absolut perfect pentru un economist – dacă se dă prea mult, economia reacţionează, nu poate să producă şi vine şi taie. E greu de spus cine este vinovat, dar corecţiile se fac de către piaţă, care este nemiloasă”, a adăugat guvernatorul.