BNR a revizuit în jos, la 1,7%, prognoza de inflație pentru finele acestui an. Nu există loc pentru aprecierea cursului de schimb

Pentru sfârşitul anului viitor, BNR estimează o rată a inflației de 3,4%, cu 0,2 puncte procentuale peste prognoza precedentă, ţinta fiind de 2,5%, +/—1 punct procentual.

Potrivit guvernatorului, rata anuală a inflației s-a menținut relativ stabilă pe parcursul trimestrului 4 din 2016.

„Cotaţiile materiilor prime își consolidează trendul ascendent. Tendința se continuă și în prezent, dar parcă nu atât de accentuat”, a spus Isărescu, precizând, de asemenea, că preţul combustibililor a revenit ca dinamică în teritoriul pozitiv.

El a mai arătat că cererea pentru credite a rămas robustă pe partea de lei, dar a constatat o atenuare care pare a fi în corelație cu „derularea neuniformă a programului Prima Casă”.

Din ianuarie 2015 cel mai mult a crescut preţul la zahar şi produsele zaharoase. Laptele, produsele lactate, produsele din carne au crescut din vara anului trecut, a spus guvernatorul BNR.

„Întreprinderile româneşti se confruntă cu o creştere a preţurilor de producţie pe fondul scăderii sau stagnării în unele cazuri ale preţurilor de consum, dar şi cu o acută lipsă de finanţare”, a spus Isărescu, după prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

„Din acest motiv, chiar dacă de obicei nu facem prognoze pe cursul valutar, trebuie să spun că nu există, chiar deloc nu există, loc pentru apreciere a cursului de schimb”, a continuat guvernatorul BNR.

Observăm în spațiul public că orice mișcare a cursului, uneori minoră, stârnește mari emoții. De la 4,44 lei/euro la 4,54 lei/euro sunt 10 bani, adică mai puțin de 3%. Noi spuneam cândva că nici nu ne ocupăm de mișcări de curs care sunt sub 5%. Cu toate astea, constatarea și constatarea evidentă stârnește emoții: s-a depreciat cursul. Există aici un dezechilibru între emoția stârnită de mișcare în sensul deprecierii cursului și când el își revine. Când el își revine, ajunge la fenomene neînsemnate”, a spus Isărescu, potrivit Agerpres.

Guvernatorul Mugur Isărescu a mai spus că tensiunea politică se va duce în creșterea economică, aceasta având impact asupra stabilității financiare.

Noi vedem ca având impact asupra stabilităţii monetare, financiare și stabilității macroeconomice. Nu are cum să facă bine incertitudinea politică, tensiunea politică. Pe cale de consecinţă, se va duce și în creșterea economică. Care este măsura în care neîncrederea, instabilitatea financiară se duce în creşterea economică, nu este uşor de calculat. Sperăm, însă, să avem înţelepciunea să depășim cu toții aceste momente și să beneficiem de un cadru macroeconomic incredibil de bun. momente și să beneficiem de un cadru macroeconomic incredibil de bun. În 27 de ani, de când sunt în domeniul public, nu am văzut un cadru macroeconomic mai bun, cu tensiuni micro, cum sunt cele menționate anterior, probleme legate de cât de bancabile sunt întreprinderile românești, cu alte probleme, cu infrastructuri care sunt mereu proiectate, dar nu se termină, cu probleme pe Valea Oltului de atâția ani, ca și pe centura Capitalei”, a spus Isărescu, potrivit Agerpres.