Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Bilanț la DNA. Laura Codruța Kovesi: 3800 de dosare soluționate în 2017. O treime din inculpați au avut funcții de conducere

Suntem departe o revocare a șefei DNA, este mesajul transmis de șeful statului la bilanțul pe anul trecut al Direcției Naționale Anticorupție. Klaus Iohannis a făcut referiri și la evaluarea făcută de ministrul Justiției, pe care a catalogat-o drept una subiectivă, tendențioasă și partizană. Șefa DNA a vorbit din nou despre atacurile la adresa direcției, dar a prezentat și concluziile activității de anul trecut: bugetele instituțiilor continuă să fie fraudate, prejudiciile nu se recuperează, iar șefii nici măcar nu cer acest lucru. Tudorel Toader a lipsit de la eveniment.

28 Februarie 2018, 11:14 (actualizat 28 Februarie 2018, 21:28) |
Atac dur al președintelui
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
Bilanțul DNA pe 2017 - prezentarea procurorului șef, Laura Codruța Kovesi
Laura Codruţa Kovesi:

- E un moment în care analizam ce am făcut bine, analizăm ce nu am făcut bine și ce am greșit. Este important că analiza noastră poate fi utilă pentru fundamentarea unor decizii privind reducerea corupției în România.

- Anul 2017 a fost un an dificil în lupta împotriva corupției. Însăși demersul luptei anticoruptie a fost puternic contestat și a fost pus sub semnul întrebării.

- Deși noi descoperim și trimitem în judecată tot mai mulți inculpați, bugetele publice sunt în continuare fraudate corupți sau prin alte în legătură cu corupția. Așadar ne punem întrebarea: Avem instituții mai curate? Justiția face suficiente eforturi pentru a eradica aceste fenomen sau sunt necesare și alte măsuri?

- Anul trecut, aproximativ 1000 de inculpați au fost trimiși în judecată. DNA se ocupă doar de corupția la nivel înalt. Aceasta este competența legală, aceasta este competența prevăzută în lege. O treime din inculpații trimiți în judecată au avut funcții de conducere, control, demnități publice : 3 miniștri, 5 deputați, un senator, doi secretari de stat, un fost președinte al Camerei Deputaților, un secretar general al unui minister au fost trimiși în judecată.

- Aceste cifre ne arata ca de cele mai multe ori cei care comit infracțiuni de corupție au ca principale atribuții conducerea instituțiilor sau gestionarea bugetelor instituțiilor publice publice.

- Funcțiile publice le-au permis să abuzeze de banul public, să aprobe investiții inutile sau să favorizeze firmele agreate.

- Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă și pe trimit mai departe. Sunt rețete folosite pentru fraudarea banului public.

- Anul trecut, investigațiile privind frauda cu fondurile UE s-au dublat. O treime din inculpații trimiși în judecată de DNA au comis fraude cu fonduri europene. În cele mai multe dintre cazuri e vorba de fraudarea fondurilor destinate zonelor rurale, cele mai sărace.

- CCR a pronunțat în 2016, o decizie privind infracțiunea de abuz în serviciu. Astfel procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu care prejudiciază bugetul de stat prin încălcarea unor legi sau ordonanțe. Respectăm în totalitate decizia CCR, și în situații in care se produc prejudicii prin încălcarea legislației secundare, adică încălcarea unor HG, a unor regulamente interne, a unor hotărâri ale consiliilor locale, sau alte dispoziții interne ale unei instituții noi nu mai putem reține răspunderea penală.

- Ca efect al acestei decizii au fost închis 275 de dosare în care procurorii au stabilit prejudicii de 148 de milioane de euro. Ne punem o întrebare firească: în câte din aceste dosare, închise ca efect al CCR, celelalte instituții au demarat proceduri pentru a stabili răspundere civilă sau penală? Există interes la alte instituții pentru recuperarea acestor bani pierduți?

- O altă situație gravă: în multe din cauzele pe care le investigăm, există situații în care reprezentanții instituțiilor publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului din bani publici. E de neînțeles. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptat.

-  189 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracțiuni au fost de peste 95 milioane Euro.

- Aceste date ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu, care se manifestă cu precădere în domeniul achizițiilor publice. Acest domeniu nu este întotdeauna curat și transparent.

- De foarte multe ori primim sesizări, pentru  fapte penale comise chiar și cu 9 sau 10 ani în urmă și trebuie să găsim mecanisme pentru responsabilitatea instituțiilor să nu mai aștepte atâți ani ca sa facă o sesizare iar apoi să paseze responsabilitatea la procurori. Am pus în dezbatere acestă problemă tocmai pentru a colabora și a găsi impreuna o soluție.

- Este foarte dificil să faci anchetă și să administrezi probe pentru fapte de 9 ani sau la 10 ani. Și cu toate acestea, chiar și în aceste condiții, procurorii au investigat și au soluționat și astfel de cazuri.

- În mod categoric, un procuror trebuie sa finalizeze ancheta într-un termen rezonabil și înainte de termenul de prescripție.

- În 2017 am identificat 2 dosare în care clasarea cauzei a fost determinată de prescrierea faptelor și această situație a fost imputabilă unui procuror. În acest caz am sesizat Inspecția Judiciară. În alte 34 de dosare faptele erau deja prescrise înainte ca dosarul să fie înregistrat pe rolul la DNA.

- Anchete noastre dovedesc că, în ceea ce privește corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni. Acestea sunt motivele pentru care am înființat în anul 2017 Compartimentul de analiză a datelor privind corupția.

- Una dintre atribuțiile principale ale acestui compartiment a fost acela de a realiza analize pe baza investigatiilor derulate în DNA .

Principalele concluzii ale acestor studii ne arată că :

• Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată.

• Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate.

• Statul plătește de cele mai multe ori un preț mai mare pentru unele produse sau servicii.

• Pe lângă prejudiciul efectiv mai există și alte efecte grave ale acestor fapte: blocarea dezvoltării comunității scăderea calității vieții, accesul la servicii de proastă calitate și afectarea infrastructurii locale reprezentative pentru o comunitate.

- Cât despre modul de acțiune, o să vă dau câteva exemple din Sănătate, pentru că tot am început cu acest domeniu, extrem de important: Frauda în achizițiile publice în domeniul sănătății a constituit o prioritate în cursul anului trecut.

• Într-un singur dosar, adaosul comercial practicat de firma ”intermediară” a fost de 1 milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului.

• Cel mai des achiziția a fost supraevaluată, astfel încât să poată fi acoperită și mita ce a fost primită de manager. Sigur, nu toți managerii de spitale fac asta, vorbesc strict de cazurile în care DNA a făcut investigații.

- Si în domeniul sănătății există o perioadă mare de timp între producerea faptei și momentul descoperirii acesteia. Ce șanse reale de recuperare a prejudiciului de 1,5 milioane lei avem atunci când fapta este sesizată de Curtea de Conturi la 6 ani după comiterea ei?

- Vă dau un singur exemplu: Contract atribuit în 2010, derulat între 2010-2012, audit desfășurat de Curtea de Conturi și sesizare la DNA în 2016. Procurorii, în mai putin de un an au făcut rechizitoriul emis în 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor.

- Folosul ilicit obținut prin astfel de infracțiuni nu se întoarce întotdeauna în mod direct la inculpat. De multe ori, folosul este obținut de persoane din anturajul său ori din aceeași grupare politică.

- Sumele de bani provenite din infracțiuni de corupție, fraudă în achiziții publice sau evaziune fiscală au fost folosite, uneori, pentru finanțarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate în campanii electorale.

- În 2017 procurorii DNA au avut de soluționat peste 11.200 de dosare. Deși doar aproximativ 100 de procurori au desfășurat efectiv activități de urmărire penală, s-au soluționat peste 3.800  de dosare.

- Cel mai mare număr de dosare soluționate într-un an de la înființarea instituției. A fost un efort comun al procurorilor, al ofițerilor de poliție, specialiști și grefierii, funcționari auxiliari de specialitate din DNA.

- Nu putem soluționa, cu resursele actuale, toate cauzele pe care le primim într-un an. DNA are în investigare cauze ce implică de cele mai multe ori administrarea unui probatoriu complex.

 


- În 2017 au fost audiate peste 23.100 persoane, în medie 85 de persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente. Asta au făcut cei din DNA, în acest an.

- Ca exemplu, am avut un dosar în care au fost audiați 1053 martori și 73 de suspecți. Au fost efectuate 55 percheziții domiciliare și au fost 135 de ridicări de documente de la persoane fizice și juridice. Au fost efectuate verificări financiare pentru 27 de societăți comerciale și 39 de persoane fizice. Au fost dispuse 64 măsuri asiguratorii și sechestrate bunuri în valoare de peste 2,8 milioane euro. S-au luat măsuri preventive față de 35 inculpați. Acest dosar are peste 465.000 file.

- Toate aceste activități au fost efectuate într-un singur dosar, iar procurorul de caz mai are în lucru alte 73 de dosare.

- Cu tot acest efort, la finalul anului au rămas nesoluționate peste 6.000 de cauze. Aproape dublu față de cât pot soluționa procurorii DNA într-un an.

- Nu ne alegem dosarele. Avem obligația să investigăm toate faptele de corupție la nivel înalt despre care sesizați și asta facem.

- Procurorii nu au normă de rechizitorii, ei trebuie să stabilească adevărul judiciar pe bază de probe. Se dispune trimiterea în judecată atunci când faptele penale sunt dovedite.

- O parte importantă a activității procurorilor DNA o reprezintă susținerea cauzelor trimise în judecată în fața instanțelor. Sunt 42 de procurori DNA care susțin în instanță cazurile investigate de noi.

- În 2017, instanțele au condamnat definitiv 713 inculpați. Printre ei: 3 deputați, 1 senator, 28 primari și 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat.

- Au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea, iar 29 inculpați au fost achitați ca efect al deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu.

- Față de anul 2016, numărul persoanelor achitate în 2017 a scăzut cu 9%. Desigur suntem foarte preocupați în continuare de îmbunătățirea standardelor de calitate ale investigațiilor noastre.

- De aceea, referitor la soluțiile de achitare rămase definitive am dispus prin ordin intern analizarea tuturor soluțiilor pentru a se stabili dacă motivele achitării sunt sau nu imputabile procurorilor.

- Ca în fiecare an, a existat o preocupare pentru recuperarea pagubelor produse prin infracțiune.

- Măsurile asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei produse prin infracțiune este de peste 200 milioane Euro.

- Prin hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA judecătorii au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 159,5 milioane euro. Acești bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat. Este obligația organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid.

- Așa cum spuneam, anul 2017 a fost un dificil pentru DNA. Un an în care, din păcate DNA s-a confruntat și cu probleme ce țin de respectarea legii și a codului deontologic, în interiorul instituției. Ne-am raportat la aceste probleme prin dispunerea de reguli interne noi, mult mai clare, mai stricte și care sunt în concordanță cu legea. Au fost 2 procurori revocați din DNA în 2017. Unul a fost trimis în judecată pentru fapte de competența DNA. Un alt procuror a fost sancționat disciplinar.

- Am avut și avem toleranță zero pentru neprofesionalism sau lipsă de integritate. Ne-am delimitat prin ceea ce am făcut de astfel de fapte, am schimbat anumite proceduri interne pentru a înlătura riscurile identificate, am efectuat controale și am dispus noi reguli interne, mai stricte. Ne preocupăm de modificarea procedurii de recrutare a procurorilor în DNA pentru a putea identifica și alte aspecte comportamentale nu doar profesionale.

-Știu că ne-am făcut datoria cu mult efort, cu profesionalism și am respectat legea în tot ceea ce am făcut. Atunci când sunt critici venite dinspre societate, trebuie să ni le asumăm, desigur. Statutul nostru ne obligă la reținere. Nu putem întotdeauna comunica în astfel de situații. Consiliul Superior al Magistraturii este cel chemat să analizeze dacă astfel de critici sunt justificate, așa cum tot CSM este cel care ne apără reputația atunci când suntem supuși unor atacuri nedrepte.

- DNA a devenit în ultimii ani și un model de eficiență în societate, dar acest lucru implică și o responsabilitate crescută. Doar împreună și cu consecvență vom reuși să dovedim celor care ne-au susținut și au fost alături de noi că am meritat și merităm această încredere.

-Îmi doresc ca dificultățile și reușitele noastre să fie cunoscute și înțelese la nivelul societății românești, pentru că în fond ne dedicăm activitatea pentru ca România să fie mai curată. Un loc curat în care să rămânem, nu din care să plecăm în altă țară.

- Și sunt convinsă că avem resursele să dovedim și în continuare că suntem procurori de profesioniști și că munca noastră e strict în limitele legii.

- Nu putem să vorbim despre activitatea din anul 2017 fără să arătăm provocările pe care le-am avut: încercările de modificare a legislației și atacurile fără precedent la adresa noastră și a activității noastre.

- Au existat încercări în 2017 de a modifica legislația în sensul dezincriminării unor fapte, al eliminării unor instrumente legale investigative sau modificarea statutului procurorului.

- Am criticat în mod transparent și argumentat aceste propuneri. Am publicat opiniile și argumentele noastre, le-am trimis procurorului general, Consiliului Superior al Magistraturii. Vom continua să facem același lucru dacă vor exista și alte încercări. Noi nu facem legea. Noi o aplicăm. Dar avem obligația de a spune atunci când anumite modificări pot influența activitatea noastră să ne exprimăm opinia cu privire la riscurile și vulnerabilităţile  care pot exista.

- Ne opunem slăbirii legislației

- Ne opunem eliminării instrumentelor care sunt eficiente pentru a dovedi comiterea unor fapte grave cum sunt cele de corupție.

- Ne opunem schimbării statutului de independență al magistratului.

-  Pledoaria noastră este pentru o legislație stabilă. Pledoaria noastră este pentru o legislație în care procurorii să fie independenți.

- Independența procurorilor este o valoare incoruptibilă.

Prioritățile noastre pentru anul 2018 sunt:

• soluționarea cauzelor vechi

• investigarea fraudelor cu fonduri europene

• investigarea fraudelor în achiziții publice

• recuperarea prejudiciilor

• creșterea standardelor de calitate în activitatea de urmărire penală și în susținerea cauzelor în instanță.

Vă mulțumesc pentru cooperarea bună din acest an și pentru sprijinul acordat activității și instituției noastre.

Mulțumesc reprezentanților ambasadelor prezente astăzi pentru sprijinul în realizarea programelor internaționale ale DNA și suportul lor constant în activitatea noastră.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C -1°C
IASI -5°C -3°C
CLUJ -5°C -7°C
CONSTANTA -1°C 1°C
CRAIOVA -1°C -2°C
BRASOV -1°C 0°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Decembrie 2018, 16:19
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-12-2018
Deschidere: 8524.69
Maxim: 8540.89
Mimim: 8400.6
Variatie: -1.21%
EL
10.98
0.18%
BRD
13.38
2.05%
TLV
2.34
0%
SNP
0.34
1.85%
SNG
35.10
2.1%
FP
0.96
1.34%
SNN
9.78
0.61%
TEL
22.70
0.88%
COTE
79.70
3.4%
TGN
332.50
1.04%
ARHIVĂ ȘTIRI