Beijingul, iritat de cererile de sprijin din partea Moscovei, spun oficialii chinezi

Oficialii ruși au formulat tot mai insistent cereri pentru un sprijin mai mare în timpul discuțiilor cu Beijingul din ultimele săptămâni, cerând Chinei să respecte parteneriatul „fără limite” făcut cu câteva săptămâni înainte de începerea războiului din Ucraina. Dar conducerea Chinei dorește să extindă asistența pentru Rusia fără a se supune sancțiunilor occidentale și a stabilit limite, potrivit oficialilor chinezi și americani.

În cel puțin două ocazii, Moscova a presat Beijingul să ofere noi forme de sprijin economic – schimburi pe care un oficial chinez le-a descris ca fiind „tensionate”. Oficialii familiarizați cu discuțiile au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului.

Aceștia au refuzat să împărtășească detalii despre solicitările Rusiei, dar unul dintre oficiali a spus că acestea includ menținerea „angajamentelor comerciale” anterioare invaziei din 24 februarie din Ucraina și sprijinul financiar și tehnologic sancționat acum de Statele Unite și de alte țări.

„China și-a exprimat clar poziția cu privire la situația din Ucraina și la sancțiunile ilegale împotriva Rusiei”, a declarat un oficial din Beijing care este implicat direct în discuții. „Înțelegem situația dificilă (a Moscovei). Dar nu putem ignora propria noastră situație în acest dialog. China va acționa întotdeauna în interesul poporului chinez”, a mai spus acesta.

China se află într-o încurcătură în timp ce încearcă să își ajute cel mai important partener strategic, care a început un război care Beijingul nu a anticipat că va intra acum în a patra lună, au declarat oficiali chinezi și americani. Aceștia au spus că președintele Xi Jinping i-a însărcinat pe cei mai apropiați consilieri ai săi să găsească modalități de a ajuta Rusia din punct de vedere financiar, dar fără a încălca sancțiunile.

„Acest lucru a fost dificil”, a declarat un oficial american de rang înalt. „Și este insuficient din punctul de vedere al Rusiei”.

Oficialul american a spus că China a încercat să găsească „alte oportunități” pe cale diplomatică și prin exerciții militare comune pentru a susține Rusia. Săptămâna trecută, Rusia și China au survolat bombardiere strategice deasupra Mării Japoniei și a Mării Chinei de Est, în timp ce președintele Biden se afla la Tokyo, încheindu-și prima sa călătorie în Asia. A fost primul lor exercițiu militar comun de la invazia din Ucraina și un semnal ascuțit al parteneriatului strategic în creștere dintre Moscova și Beijing.

„Ceea ce China încearcă să facă este să fie alături de Rusia, să semnaleze public neutralitatea și să nu fie compromisă din punct de vedere financiar”, a declarat oficialul american. „Multe dintre aceste obiective sunt contradictorii. Este greu să le îndeplinești în același timp”.

China a cerut încetarea războiului, dar a refuzat să se alăture unui consorțiu global de țări pentru a impune sancțiuni Moscovei, dând în schimb vina pentru conflict pe Statele Unite și pe extinderea NATO în Europa.

„Pentru o lungă perioadă de timp, China și Rusia au menținut o cooperare normală în domeniile economiei, comerțului și energiei. Problema nu este cine va ajuta Rusia să ocolească sancțiunile, ci faptul că schimburile economice și comerciale normale dintre Rusia și China au fost afectate în mod inutil”, a declarat Liu Pengyu, purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington.

Liu a adăugat că sancțiunile au adus o situație ” în care toate părțile au de pierdut” și au înrăutățit „situația deja dificilă a economiei mondiale”.

Sprijinul public al Beijingului pentru Rusia nu a scăzut. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, și-a reafirmat miercuri angajamentul față de Moscova în timpul unei întâlniri virtuale la care a participat și omologul său rus, Serghei Lavrov. Wang a declarat că China este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a promova „democrația reală”, făcând aluzie la un obiectiv de politică externă al Chinei de a contracara ceea ce a descris drept hegemonia SUA în politica globală.

Rusia nu a solicitat „arme și muniții” pentru a-și susține războiul, au declarat oficialii chinezi, dar au refuzat să comenteze dacă Rusia a solicitat alte articole care ar putea fi folosite în operațiuni militare, inclusiv tehnologie și provizii.

Secretarul de stat Antony Blinken a declarat miercuri că Statele Unite nu au văzut niciun „efort sistematic” din partea Chinei pentru a ajuta Rusia să se sustragă sancțiunilor și nici nu au văzut vreun sprijin militar semnificativ din partea Chinei pentru Rusia.

Blinken, vorbind la un eveniment al Consiliului pentru Relații Externe care a comemorat centenarul revistei Foreign Affairs, a remarcat un „exod remarcabil al companiilor din Rusia” ca urmare a invaziei – 7.800 de companii, a spus Blinken, care „nu au vrut ca reputația lor să fie pusă în pericol făcând afaceri în Rusia”.

Sancțiunile în sine nu au determinat exodul, a spus Blinken. „Au fost într-adevăr companii care au decis singure că nu vor face afaceri precum cele obișnuite într-o țară care comitea acest tip de agresiune. Cred că este un lucru pe care China trebuie să îl ia în considerare, de asemenea, atunci când se gândește la relația sa cu Rusia.”

China a ezitat să ajute Rusia să se sustragă sancțiunilor, temându-se că Statele Unite și aliații săi ar putea tăia accesul Chinei la tehnologie critică, inclusiv semiconductori și echipamente aerospațiale, precum și să îi vizeze sistemul financiar, a declarat un oficial de la Beijing. Livrările de tehnologie chineză de vârf către Rusia – inclusiv smartphone-uri, laptopuri și echipamente de telecomunicații – au scăzut vertiginos de când a început războiul.

Cu toate acestea, chinezii susțin că sancțiunile americane și occidentale sunt ilegale și că China va continua să facă afaceri cu Rusia. „Partea chineză este dispusă să își îndeplinească angajamentele față de partea rusă și face acest lucru atunci când sunt îndeplinite condițiile adecvate”, a declarat persoana de la Beijing care este familiarizată cu discuțiile.

Întrebată în legătură cu avertismentele SUA potrivit cărora China va suporta consecințe dacă va ajuta Rusia, persoana a declarat: „Adevăratul motiv este de a semăna discordie între partea chineză și partea rusă… acest lucru nu se va întâmpla. Ei nu vor reuși să submineze relația dintre China și Rusia”.

Cu toate acestea, oficialul chinez a menționat că războiul din Ucraina s-a prelungit mult mai mult decât se aștepta, iar Beijingul a transmis clar Moscovei că un sfârșit al conflictului ar permite Chinei mai multă libertate de acțiune pentru a se opune sancțiunilor și pentru a dezvolta legăturile de afaceri în interiorul Rusiei, în urma exodului firmelor străine.

Bonnie Glaser, director al Programului Asia la German Marshall Fund of the United States, a declarat: „Cred că speranța Statelor Unite și a Europei este că China va fi forțată să aleagă (între a se alia cu Rusia sau cu Occidentul) și că va face alegerea corectă. Dar China are interese concurente și va fi practic imposibil să o obligăm să pună sprijinul său de lungă durată pentru integritatea teritorială și suveranitate mai presus de relația cu Rusia”.

Yun Sun, co-director al Programului pentru Asia de Est de la Stimson Center, a declarat: „Întregul scop de a sta alături de Rusia este că ei vor ca Rusia să lucreze cu ei în alinierea strategică împotriva SUA.” Dar, respectând sancțiunile occidentale, după tot sprijinul public pe care l-a acordat Rusiei, Beijingul riscă să își submineze relația cu Moscova.

Un al doilea oficial chinez a declarat că discuțiile dintre oficialii de la nivel înalt au pus accentul pe accelerarea afacerilor rusești în interiorul Chinei pentru a consolida legăturile mai strânse, minimizând în același timp riscul pentru Beijing. Iar documentele din surse deschise arată că proiectele legate de Rusia în interiorul Chinei merg înainte.

Documentele de licitație interne chinezești arată că finanțarea pentru noi construcții la gazoductul de importanță strategică „Ruta de Est Rusia-China” a continuat de la începutul războiului, cu noi achiziții de materiale și utilaje alocate pentru partea sudică a proiectului. Se preconizează că acesta va furniza 18,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc către regiunea dinamică din punct de vedere economic a Deltei Yangtze din China până în 2025.

De asemenea, în aprilie, Institutul chinez pentru Energie Atomică a achiziționat noi servicii și echipamente de la firma rusă de inginerie nucleară OKBM Afrikantov pentru proiectul nuclear China Experimental Fast Reactor (CEFR), construit de Rusia în apropiere de Beijing, arată documentele. În aceeași perioadă, a achiziționat noi bunuri și servicii de la firma rusă de stat pentru energie atomică Rosatom pentru centrala nucleară Tianwan, un proiect sino-rus de referință în curs de construcție în provincia chineză Jiangsu.