Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Beatificarea lui Vladimir Ghika, monseniorul martir, deschizător de drum în ecumenism

Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din România declarat Fericit de către Biserica Catolică, după Szilárd Ignác Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, şi János Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava. Beatificarea este actul prin care Papa, în urma unor investigaţii începute în dieceză şi continuate la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, acordă unui creştin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuţile în chip eroic, titlul de “Fericit” şi permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioşi, o ţară sau o dieceză.

25 August 2013, 19:15 (actualizat 24 Noiembrie 2015, 19:38) |
Monseniorul Vladimir Ghika
Monseniorul Vladimir Ghika
În drum spre Congresul Euharistic Mondial de la Sidney, Vladimir Ghika
Vladimir Ghika
Biserica Sacré Coeur, Bucureşti

Vladimir Ghika s-a născut în 25 decembrie 1873 la Constantinopol, unde tatăl său, prinţul Ion Ghika, se afla în calitate de ministru plenipotenţiar al României pe lângă Poarta Otomană. Vladimir era nepotul ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856) şi fiul lui Ioan Ghika, general de divizie, ministru plenipotenţiar, şi al Alexandrinei Moret de Blaremberg, descendentă din Henric al IV-lea, regele Franţei.

A fost botezat şi miruit ortodox, iar credinţa profundă i-a fost transmisă de mama sa, o credincioasă foarte ataşată de Biserica Ortodoxă, dar şi de valorile protestantismului şi catolicismului. A urmat şcoala în Franţa, la Toulouse, şi apoi a studiat la Facultatea de Științe Politice din Paris şi în paralel a frecventat cursuri de medicină, botanică, artă, litere, filosofie, istorie și drept până în anul 1895.

S-a întors în România, şi-a continuat studiile, iar în 1898 a plecat la Roma unde a urmat Facultatea de Filosofie-Teologie şi a obţinut licenţa în filosofie şi doctoratul în teologie, la universitatea călugărilor dominicani.

În aprilie 1902, la Roma, Vladimir a trecut la catolicism împreună cu verişoara sa, Natalia, regina Serbiei. Celor care îl întrebau de ce devenise catolic le răspundea: „Pentru a deveni mai ortodox“.

Dorea să devină preot sau călugăr, însă pentru a nu o îndurera pe mama lui şi urmând sfatul Papei Pius al X-lea s-a dedicat apostolatului ca laic. La Salonic, în Grecia, a învăţat semnificaţia carităţii, după care a parcurs itinerariul Sfântului Pavel, modelul tuturor pelerinilor din Evanghelie.

Într-o timp în care călătoriile erau dificile şi obositoare, Vladimir Ghika a dus cuvântul lui Dumnezeu într-un periplu misonar la Sidney, Tokyo, Dublin, Buenos Aires, Manila, Budapesta, Bruxelles, Varşovia, Copenhaga, în India şi în China. Papa Pius al XI-lea îl numea „marele vagabond apostolic“.

(w380) În drum sÎn timpul războiului balcanic din 1913, a participat la serviciile sanitare, iar pentru dăruirea şi curajul în îngrijirea bolnavilor de holeră de la Zimnicea a fost distins de către regele Carol I cu o medalie militară, deşi Vladimir Ghika era civil. În timpul Primului Război Mondial, s-a implicat în misiuni diplomatice, în ajutorarea victimelor cutremurului de la Avezzano, a tuberculoşilor din ospiciul din Roma şi a răniţilor de război.

A fost hirotonit preot catolic la Paris, în octombrie 1923, de către Cardinalul Dubois, iar Papa Pius al XI-lea i-a acordat cu acest prilej privilegiui unic de a putea fi preot „biritual“, adică să poată sluji Liturghia atât în rit latin, cât şi în cel bizantin, ceea ce l-a facut deschizător de drum în ecumenism.

Monseniorul mărturisea că adevărata sa viaţă a început abia la vârsta de 50 de ani, când a devenit preot. I s-a încredinţat o parohie într-o mahala a Parisului, Villejuif, unde s-a dăruit schimbarii din temelii a spiritului cartierului.

În 1930, fiind bolnav, a fost retras și numit Rectorul Bisericii Străinilor din Paris.

În România a deschis primul dispensar gratuit „Bethlehem Mariae” la Bucureşti şi a pus bazele marelui spital şi sanatoriu Sf. Vincenţiu de Paul, astăzi Institutul de endocrinologie "C.I. Parhon", primul spital gratuit din România şi prima ambulanţă, devenind astfel fondatorul primei opere catolice de caritate din România.

În 1930, lângă Sanatoriul Sf. Vincenţiu de Paul, unde, din 1906, activau surorile Congregaţiei "Fiicele Carităţii Sfântului Vincenţiu de Paul", aduse în ţară chiar de monseniorul Ghika, a înfiinţat Sacré Coeur, un mic aşezământ catolic, numit şi Biserica Franceză.

La 13 mai 1931, Papa l-a numit protonotar apostolic, Vladimir Ghika primind de atunci apelativul de “Monsenior”.

Începând din 1939 s-a întors în România şi a slujit în București atât în biserica Sacré Coeur, cât şi în biserica greco-catolică din strada Polonă. Nu a mai părăsit România şi a înfruntat atât ocupaţia nazistă, cât şi pe cea sovietică, pentru a fi alături de cei săraci şi bolnavi.

(w300) Vladimir GInstalarea regimului comunist a reprezentat pentru bisericile din România şi pentru Vladimir Ghika începutul calvarului.

La 18 noiembrie 1952, fiind în drum spre un bolnav, Monseniorul Vladimir Ghika a fost arestat, acuzat de “înaltă trădare” şi întemniţat la Jilava. Timp de un an a fost ameninţat, bătut până la sânge şi torturat la interogatorii.

Mărturiile colegilor de celulă vorbesc despre blândeţea cu care îi susţinea pe toti deţinuţii şi despre pildele pe care le dădea.

Monseniorul Vladimir Ghika, în vârstă de 80 de ani, s-a prezentat în ziua procesului, la 24 octombrie 1953, bolnav şi cântărind mai puţin de 50 kg. Acuzat de spionaj în interesul Vaticanului şi al „puterilor imperialiste”, a fost condamnat la trei ani de recluziune şi întemniţat la Jilava.

În ziua de 16 mai 1954, Monseniorul Vladimir Ghika s-a stins din viaţă în închisoare, epuizat de suferinţe. „A murit un sfânt“, spuneau fraţii lui de suferinţă.

Trupul lui Vladimir Ghika a fost înmormântat în cimitirul din apropierea închisorii Jilava, iar în 1968 rămăşiţele sale pământeşti au fost mutate la Cimitirul Bellu Ortodox din Bucureşti şi aşezate în mormântul familiei.

Biserica Sacré Coeur

În 3 noiembrie 1948 au fost trecute în proprietatea Statului Român toate clădirile asezământului catolic fondat de Monseniorul Ghika, împreună cu terenul aferent, în afară de biserica Sacré Coeur şi casa parohială care au rămas proprietăţi franceze.

În clădirile naţionalizate, astăzi funcţionează Spitalul Endocrinologic "C.I. Parhon".

La cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti şi a credincioşilor din parohie, adresată Ambasadei Franceze, în luna mai 1991, biserica a fost redeschisă, celebrându-se numai duminica două Sfinte Liturghii, în limba română şi în limba franceză, iar la 1 decembrie 1991, a fost reînfiinţată parohia Sacré Coeur.

În memoria Monseniorului Ghika, în noiembrie 2003, o mică piaţă din apropierea Statuii Aviatorilor din Bucureşti, la intersecția străzilor Gheorghe Demetriade și Ermil Pangratti, lânga Spitalul “Parhon” şi Biserica Sacré Coeur, a fost denumită Piaţa Monseniorul Vladimir Ghika, iar în 2004 a fost instalată Statuia Monseniorului Vladimir Ghika, operă turnată în bronz a sculptorului Gheorghe D. Anghel.

(w380) Biserica S

Beatificarea

Este o etapă din procesul de recunoaştere a sfințeniei (canonizarea) în Biserica Catolică, după un amănunţit proces de recunoaştere a vieţii virtuoase a celui beatificat iar, în cazul monseniorului Vladimir Ghika, şi a martiriului său.

Odată cu beatificarea, Fericitul este propus de Biserică ca exemplu de credinţă poporului credincios. În același timp, se autorizează cultul public în cinstea sa, care constă în atribuirea unei zile de sărbătoare în calendarul Bisericii locale, cu o Liturghie proprie, și expunerea în public a imaginilor sale şi a moaştelor.

Cultul său ar putea fi extins la nivelul întregii Biserici din România, dar şi al altor Biserici locale. Urmare a beatificării, Fericitul va putea fi proclamat patron al unei opere, al unei parohii. Totodată, Fericitului i se poate cere să mijlocească de la Dumnezeu haruri care în alt fel ar fi imposibil de obţinut, de exemplu, vindecarea de o boală incurabilă.

Primirea ulterioară a unui har deosebit prin mijlocirea Fericitul permite comisiilor de specialişti să certifice minunea care deschide drumul spre declararea sfinţeniei şi extinderea cultului la nivelul Bisericii Universale (conform Arhidiecezei Romano Catolice Bucureşti)

Reprezentanţii Monseniorului Vladimir Ghika au adunat de-a lungul anilor documente şi mărturii care să ateste probitatea sa morală ireproşabilă, meritele de bun creştin şi martiriul acestuia. Dosarul biografiei exemplare a Monseniorului Vladimir Ghika a fost înaintat Sfântului Scaun alături de dovezile care susţin cauza beatificării Sale. Propunerea, pornită din partea Arhidiecezei București , a fost examinată de Congregația pentru Cauza Sfinților de la Vatican.

În 28 martit 2013 Papa Francisc a aprobat decretul privind martiriul slujitorului lui Dumnezeu, Monseniorul Vladimir Ghica, preot diecezan, ucis pentru credinţa catolică la închisoarea de la Jilava pe 16 mai 1954. Prin aprobarea acestui decret papal, martirul Vladimir Ghika va fi proclamat „Fericit” în cadrul unei ceremoniei de beatificare. Jertfa eroică pentru credinţa în Cristos, adusă prin propria viaţă de Monseniorul Vladimir Ghika într-un timp de întuneric şi ostilitate faţă de Dumnezeu, primeşte astfel pecetea Succesorului lui Petru în timpul sfânt al Paştelui din anul de graţie 2013 (conform Radio Vatican).

Odată declarat Fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice şi introdus în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, şi sărbătorit la 16 mai, ziua martiriului său.

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 1°C 3°C
IASI 1°C 2°C
CLUJ 3°C 6°C
CONSTANTA 4°C 5°C
CRAIOVA 0°C 1°C
BRASOV 0°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Februarie 2018, 11:51
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-02-2018
Deschidere: 8315.03
Maxim: 8318.42
Mimim: 8299.66
Variatie: -0.18%
TEL
25.20
0.79%
SNG
35.65
0.42%
TGN
401.50
0.25%
SIF3
0.25
1.66%
SNP
0.31
0.16%
WINE
19.50
1.02%
COTE
111.40
1.6%
AAG
3.30
2.09%
SCD
3.42
0.29%
SIF2
1.54
0.52%
ARHIVĂ ȘTIRI