Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Beatificarea episcopului Anton Durcovici, un om al lui Dumnezeu

Episcopul Anton Durcovici este beatificat sâmbătă, la Iaşi, în cadrul unei Liturghii solemne. A murit în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei în anul 1951, iar martiriul său pentru credinţă a fost recunoscut de Papa Francisc la 31 octombrie 2013. Anton Durcovici va fi înscris în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice, introdus în calendarul Bisericii locale şi sărbătorit la 10 decembrie, ziua martiriului său.

16 Mai 2014, 14:28 (actualizat 17 Mai 2014, 11:47) |
Beatificarea lui Anton Durcovici
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Licenţiat în drept canonic la Universitatea Gregoriană din Roma, cu doctorat în teologie la Universitatea Urbaniană şi doctorat în filosofie de la Universitatea Toma de Aquino, Anton Durcovici a reprezentat o personalitate complexă şi deosebit de influentă pentru comunitatea romano–catolică. Episcopul Durcovici şi-a găsit sfârşitul în lagărul comunist de la Sighetu Marmației în anul 1951, în urma luptei făţişe şi neîntrerupte, cu scopul declarat  de a păstra continuitatea bisericii romano–catolice şi legăturile de fidelitate cu Sfântul Scaun, indiferent de contextele istorice şi politice ale vremii.

(w220) Anton DurcLa 25 martie 1997 a fost deschis procesul de canonizare în faza diecezană, iar în septembrie 1999 dosarul complet a fost înaintat Congregaţiei pentru Cauzele Sfinților din Roma, iar din 2 decembrie 2004, în toate bisericile catolice din Moldova a început novena de rugăciune pentru beatificarea Episcopului martir Anton Durcovici.

20.000 de pelerini sunt aşteptaţi  în 17 mai la Iaşi la ceremonia de beatificare a episcopului martir Anton Durcovici, iar 100 de preoţi şi diaconi romano-catolici îi vor împărtăşi. Liturghia solemnă este oficiată de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, trimisul Papei Francisc, relatează Agerpres.

Episcopul Antov Durcovici va fi cel de al patrulea martir catolic din România din perioada prigoanei comuniste, declarat fericit de către Biserica Catolică, după Szilárd Ignác Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare și Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, János Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava si Monseniorul Vladimir Ghika, preot romano-catolic şi principe român, mort în 1954 în închisoarea din Jilava şi beatificat în 31 august 2013.

Beatificarea (din lat. beatificatio) este actul prin care Papa, în urma unor investigații începute în dieceză şi continuate la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, acordă unui creştin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuţile în chip eroic, titlul de „Fericit” şi permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioşi, cum ar fi o ţară sau o dieceză.

Viaţa episcopului martir

Viaţa sfântă a acestui martir a fost deseori evocată de numeroase persoane care l-au cunoscut. Mulţi catolici au primit din mâinile sale diferite sacramente; numeroşi tineri l-au avut ca superior în Seminarul din Bucureşti, unde Anton Durcovici a fost rector între anii 1924-1947; unii catolici în vârstă din Iaşi povestesc cu mare veneraţie despre figura episcopului Durcovici.

Cele mai recente rezultate ale cercetărilor istorice cu privire la ultimele zile din viaţa episcopului dezvăluie mărturii cutremurătoare cu privire la moartea sa datorată torturii şi înfometării în Penitenciarul de la Sighet.

Anton Durcovici s-a născut la 17 mai 1888, în Bad Deutsch-Altenburg, în Austria. La vârsta de şase ani a venit la Iaşi, unde a urmat cursurile Şcolii Elementare a Parohiei Catolice. S-a transferat la o şcoală din Ploieşti şi apoi la Bucureşti, unde s-a înscris ca seminarist la Liceul “Sfântul Iosif”.

(w220) 1905 Anton

La 30 octombrie 1906 a fost trimis la Roma pentru a-şi continua studiile teologice la Colegiul “De Propaganda Fide”. După ce a fost sfinţit preot, la 24 septembrie 1910, în Bazilica “Sfântul Ioan din Lateran” (San Giovanni in Laterano)  din Roma, s-a reîntors în ţară, la 29 iulie 1911, a fost mai mulţi ani profesor de religie la Liceul Sf. Iosif din București şi a activat la parohiile din Tulcea, Târgovişte şi Giurgiu.

Fiind cetățean austriac, el a fost arestat şi închis într-un lagăr din Moldova, după intrarea României în Primul Război Mondial, în anul 1916, dar a fost eliberat de regele Ferdinand I. Reîntors în București, a fost numit preot vicar la Parohiile din Târgovişte şi Giurgiu, precum şi profesor de religie la Liceele Sf. Iosif și Sf. Andrei din capitală. Ulterior a devenit rector al capelelor școlilor catolice, predicator la biserica Sf. Maria a Darurilor, președinte al Asociației Mariane de bărbați și tineri din București.

După Primul Război Mondial, părintele Anton Durcovici a ocupat diferite funcţii în cadrul Arhidiecezei de Bucureşti: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan Sf. Duh (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) şi canonic al aceleiaşi Arhidieceze.

A fost decorat de Regele României cu Ordinul Coroana României, în grad de ofițer. Alături de Gala Galaction și Nichifor Crainic, a înființat revista Farul nou. Vorbea la perfecție româna, germana, latina, franceza, italiana și maghiara.

(w220) anton an

Anton Durcovici a fost şi rector al Institutului Teologic Romano-Catolic Sf. Iosif din Iași în perioada 1944-1945. Ulterior institutul a fost mutat la București în cadrul Seminarului în fruntea căruia Anton Durcovici se afla deja din 1924.

În înțelegere cu Înaltul Guvern al României și conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun şi Statul Român, Papa Pius al XII-lea, la 30 octombrie 1947, l-a numit episcop de Iași. A fost consacrat la 5 aprilie 1948, de Nunţiul Apostolic Gerald Patrick O’Hara, şi înscăunat, în Catedrala din Iaşi, la 14 aprilie, acelaşi an. În Dieceza de Iaşi, Episcopul Durcovici a avut o activitate pastorală asiduă, a vizitat parohiile din Moldova şi a însufleţit cu viaţa sa inimile enoriaşilor. După întreruperea relațiilor diplomatice dintre Guvernul României și Sfântul Scaun, prin denunțarea Concordatului din anul 1929, episcopul Durcovici, ca şi multi alti preoţi romano-catolici, a avut multe de îndurat din partea regimului comunist. Gândindu-se la că mulţi dintre credincioși vor rămâne fără preoți, pentru a păstra credinţa vie, a orânduit ca în fiecare seară, în toate bisericile să se repete cu tot poporul două-trei întrebări din Catehism.

După trimiterea cu domiciliu forţat la Orăştie a Arhiepiscopului Alexandru Cisar în septembrie 1948, conducerea Arhidiecezei de București a fost încredințată Episcopului de Iași Anton Durcovici, ca Administrator Apostolic, care a îndrumat cu mult tact preoții și sătenii pentru respectarea liniștii și a păcii, fără a provoca autoritățile comuniste, şi a îndemnat credincioșii să-şi păstreze credința catolică și legăturile de fidelitate cu Sfântul Scaun.

Securitatea l-a urmărit pas cu pas şi i-a întocmit dosare de urmărire informativă și un dosar de urmărire penală cu scopul de a-l incrimina și trimite în fața unui tribunal militar. Episcopul era calificat drept un dușman al regimului comunist și coordonator al rezistenței anticomuniste din partea Bisericii Catolice din România.  La data de 11 ianuarie 1949, ofițerii Securității din Iași N.A. Pandelea și A. Nussem au propus arestarea episcopului Durcovici pe motiv că devenise “o piedică în drumul spre socialism”.

La 26 iunie 1949, în timp ce mergea spre Popeşti-Leordeni pentru a administra taina Sfântului Mir, a fost lovit şi băgat forţat într-o maşină împreună cu preotul prof. Rafael Friedrich, rectorul Seminarului Arhidiecezan din București. În arestul Securităţii  fost bătut şi maltratat timp de un an şi apoi dus în iunie 1950 la închisoarea de la Jilava până la 10 septembrie 1951.

Episcopul martir a stat închis pentru cercetări doi ani, două luni, două săptămâni şi două zile, timp în care a fost bătut şi maltratat astfel încât devenise de nerecunoscut. În doar două luni, monseniorul Anton Durcovici a dat în scris optsprezece declaraţii, răspunzând la întrebările organelor de Securitate ale Statului care-l suspectau de activitate reacţionară împotriva regimului comunist. Unele sunt mai lungi, altele mai scurte, dar toate spun în esenţă acelaşi lucru, şi anume că episcopul Anton Durcovici nu era de acord cu reformele guvernului Petru Groza, în special cu reforma cultelor, reforma învăţământului şi reforma agrară.

În 17 septembrie 1951 a fost transferat la închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, unde moare în „celula morţii“ la 10 decembrie 1951, după ce torționarii săi, la ordinul liderilor regimului comunist, i-au refuzat hrana și apa de băut. Între timp, o comisie militară alcătuită din generalii Al. Nicolschi şi Vl. Mazuru îl condamnase în lipsă la „închisoare administrativă“.

Un martor, prezent în momentul când episcopul a fost adus la Sighet, nota: „Spre miezul nopţii, un trup scheletic, dezbrăcat, plin de răni şi sânge, a fost aruncat într-o celulă unde se mai aflau 15 suflete chinuite. În faţa acestei scene, pr. Friedrich s-a repezit cu o pătură şi l-a acoperit. Din cauza durerilor şi a gerului, episcopul Durcovici n-a putut dormi şi în acea noapte a mai găsit tăria să încurajeze pe sărmanii deţinuţi, zicându-le: «Duceţi crucea Mântuitorului care S-a răstignit pentru păcatele noastre, căci va veni ziua învierii şi pentru mult încercatul popor român». A fost apoi luat şi dus într-o celulă singur unde a murit la 10 decembrie 1951“.

Există şi alte mărturii care spun că episcopul a murit prin înfometare. A fost aruncat singur într-o celulă strâmtă, fără lumină, fără căldură, fără aerisire. Preoţii Friedrich Rafael şi Ioan Ploscaru, care erau închişi în  celulele vecine, au auzit ultimele cuvinte rostite în latineşte de episcop: Antonius episcopus! Orate pro me ut non dificiare: morior fame et siti; da mihi absolutionem; Antonius moribundus!“ (Anton episcopul, rugaţi-vă pentru mine să nu cedez; mor de foame şi de sete; dă-mi dezlegarea; Anton în agonie!)."

Trupul episcopului a fost preluat de Vasile Ciolpan, directorul închisorii, şi îngropat în secret într-un cimitir din Sighetu Marmaţiei.

Moartea episcopului a fost mult timp ținută secretă de către autorităţi. Efectul avea să fie însă contrariu, iar episcopul nu a fost niciodată dat uitării.

In memoriam

(w220) antonDeoarece episcopul Anton Durcovici nu a avut parte de o ceremonie de înmormântare, la 17 mai 2008, când s-au împlinit 120 ani de la nașterea sa, a fost celebrată la Catedrala veche din Iaşi o sfântă Liturghie pontificală  şi s-a așezat în zidul catedralei o urnă cu pământ adus din Sighetu Marmației, locul unde a murit și a fost înmormântat, fără cruce, precum și o placă de marmură dedicată episcopului martir.

În prezent,  Academia Teologică de pe lângă Institutul Teologic Romano-Catolic "Sf. Tereza" din București poartă numele episcopului Anton Durcovici.

În martie 2011 a fost publicat volumul intitulat „Nu sunt de acord”. Declaraţii din arestul Securităţii Bucureşti (1950), ediţie îngrijită şi prefaţată de pr. dr. Wilhelm Dancă, în care au fost adunate şi publicate declaraţiile pe care episcopul martir Anton Durcovici le-a dat în arestul Securităţii din Bucureşti în anul 1950. Astăzi, declaraţiile sale au mai mult decât o valoare istorică şi documentară, fiind un adevărat testament spiritual.

În memoria sa, în 28 iunie 2013, la Roman a luat ființă Asociația “Anton Durcovici” care își propune să promoveze și să mediatizeze cauza episcopului martir, primul din dieceza de Iași care este foarte aproape să fie ridicat la cinstea altarelor de către Vatican.

În 30 iunie 2013, Televiziunea Română a evocat, la 64 de ani de la arestarea prelatului, personalitatea Episcopului Anton Durcovici într-un documentar realizat de jurnalistul Ciprian Dumea şi difuzat în cadrul emisiunii Universul Credinţei, cea mai importantă producţie de televiziune de profil din România.

Iar în 28 octombrie 2013, la Iaşi, a a vut loc premiera piesei de teatru  “Anton Durcovici – omul cu faţa de bronz”, în cadrul unei campanii de popularizare a personalităţii Episcopului Anton Durcovici.

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 9°C 10°C
IASI 5°C 6°C
CLUJ 4°C 9°C
CONSTANTA 9°C 8°C
CRAIOVA 12°C 13°C
BRASOV 4°C 9°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Noiembrie 2017, 05:38
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-11-2017
Deschidere: 7813.85
Maxim: 7835.5
Mimim: 7803.26
Variatie: 0.06%
SIF2
1.36
5.87%
TLV
2.17
0.46%
SIF5
2.17
3.76%
BRD
13.18
0%
EL
12.00
0.83%
SIF3
0.25
1.63%
FP
0.84
0.12%
SNG
32.15
0.62%
SIF4
0.97
5.29%
TGN
391.00
0%
ARHIVĂ ȘTIRI