În anii 1950, în timp ce URSS părea să-i întreacă pe americani în Cursa Spațială, savanții americani au conceput un plan bizar: detonarea unei arme atomice pe Lună pentru a băga frica în sovietici, scrie BBC.
Momentul în care astronautul Neil Armstrong a pășit pe suprafața Lunii în 1969 este unul dintre cele mai memorabile momente din istorie.
Dar ce-ar fi fost dacă Luna pe care a pășit Armstrong era deformată de cratere uriașe și poluată drept rezultat al bombardamentului atomic?
La o primă citire, titlul lucrării de cercetare – A Study of Lunar Research Flights, Vol 1 – sună vag birocratic și pașnic. Pare a fi tipul de lucrare care este ușor de ignorat. Și probabil că asta a fost intenția autorilor.
Dar dacă arunci o privire asupra copertei, lucrurile încep să arate diferit.
În centru ei, este ilustrația unui scut care înfățișează un atom, o bombă nucleară și un nor în formă de ciupercă – emblema Centrului de Arme Speciale al Forțelor Aeriene de la Baza Aeriană Kirtland, New Mexico, care a jucat un rol esențial în dezvoltarea și testarea armelor nucleare.
În partea de jos a paginii este menționat numele autorului: L. Reiffel, sau Leonard Reiffel, unul dintre fizicienii nucleari proeminenți din America. El a lucrat cu Enrico Fermi, creatorul primului reactor nuclear din lume, care este cunoscut drept „arhitectul bombei nucleare”.
Proiectul A119, după cum era cunoscut, era o propunere strict secretă de a detona o bombă cu hidrogen pe lună. Bombele cu hidrogen erau mult mai destructive decât bomba atomică detonată în Hiroshima în 1945 și reprezentau ultima generație în materie de design a armelor nucelare la momentul respectiv. La solicitarea ofițerilor superiori ai Forțelor Aeriene de a prioritiza implementarea proiectului, Reiffel a întocmit mai multe rapoarte ale fezabilității planului între mai 1958 și ianuarie 1959.
Este incredibil faptul că unul dintre savanții care a contribuit la elaborarea acestui plan abominabil era vizionarul Carl Sagan. De fapt, existența proiectului a ajuns cunoscută abia în anii nouăzeci pentru că Sagan l-a menționat în aplicația lui de admitere la o universitate prestigioasă.
Deși probabil că ar fi oferit niște răspunsuri la întrebări științifice rudimentare legate de lună, scopul principal al proiectului A119 era o demonstrație de forță. Bomba trebuia să explozede pe linia numită pe bună dreptate Terminator – este linia de graniță dintre zona întunecată și cea luminată a lunii - pentru a crea o străfulgerare puternică, pe care oricine, în mod special oricine din Kremlin, ar fi putut-o vedea cu ochiul liber. Absența unei atmosfere însemna că nu s-ar fi produs un nor în formă de ciupercă.
Există o singură explicație convingătoare pentru propunerea acestui plan groaznic, care oscilează între nesiguranță și disperare.
În anii 1950, părea improbabil ca America să câștige Războiul Rece. Conform opiniei politice și populare din Statele Unite, Uniunea Sovietică era fruntașă în ce privește arsenalul nuclear, în mod special dezvoltarea și volumul bombardierelor nucleare („decalajul dintre bombardiere”) și al rachetelor nucleare („decalajul dintre rachete”).
În 1952, SUA au detonat prima bombă cu hidrogen. Trei ani mai târziu, sovieticii au șocat Washington-ul când au detonat propria lor bombă. În 1957, ei erau iarăși fruntași în Competiția Spațială, când au lansat Sputnik1, primul satelit artificial care a orbitat în jurul Pământului.
Tentativa americanilor de a lansa „o lună artificială” s-a soldat cu o explozie colosală, plină de flăcări. Eșecul lamentabil cu care s-a soldat tentativa de lansare a rachetei Vanguard a fost înregistrat pe peliculă și distribuit în întreaga lume. Un jurnal britanic de actualități de atunci a fost brutal: „VANGUARD a eșuat... Într-adevăr, este un mare pas înapoi... în ce privește prestigiul și propaganda...”
În tot acest timp, elevilor americani le era prezentat faimosul film informativ Duck and Cover, unde Bert, țestoasa animată, învață copiii ce să facă în eventualitatea unui atac nuclear.
Mai târziu în același an, ziarele din SUA, citând o sursă de nivel înalt din comunitatea intelligence, au raportat că „Sovieticii vor detona o bombă cu hidrogen pe lună, la aniversarea revoluției, pe 7 noiembrie” (The Daily Times, New Philadelphia, Ohio), după care a continuat să citeze alte rapoarte care revelau că sovieticii probabil deja plănuiau să lanseze o rachetă balistică intercontinentală spre cea mai aproiată țară vecină a lor.
Ca și în cazul altor zvonuri din Războiul Rece, originea lui era dificil de stabilit.
În mod straniu, această panică a motivat de asemenea sovieticii să-și dezvolte planurile. Purtând numele codificat E4, planul a fost o copie la indigo a americanilor, iar eventual a ajuns abandonat de sovietici din motive similare - frica că o lansare eșuată ar putea rezulta în detonarea bombei pe teren sovietic. Ei l-au descris ca având o probabilitate ridicată de a se solda cu „un incident internațional foarte indezirabil”.
Pur și simplu au realizat că aselenizarea avea un impact mai semnificativ.
Dar Proiectul A119 ar fi putut funcționa.
În 2000, Reiffel s-a pronunțat în această privință. El a confirmat că era „fezabil din punct de vedere tehnic”, iar explozia ar fi fost vizibilă de pe Pământ.
Distrugerea mediului lunar imaculat nu reprezenta o preocupare a Forțelor Aeriene americane, în pofida îngrijorărilor savanților.
„Proiectul A119 era una dintre contra-reacțiile la Sputnik”, spune Alex Wellerstein, un istoric al științelor și tehnologiei nucleare, care includea „doborârea Sputnikului” , fapt care pare malițios.
„Într-un final, și-au lansat propriul satelit, iar asta le-a luat ceva timp, dar au continuat să lucreze oarecum serios asupra proiectului, cel puțin până la sfârșitul anilor 1950.”
„Asta oferă o imagine de ansamblu asupra mentalității americane din perioada respectivă. Acest imbold de a intra în competiție generează ceva foarte impresionant. Doar că în acest caz, eu cred că este concomitent impresionant și abominabil.”
El nu este sigur dacă frica de vânătoarea anti-comuniștilor i-a determinat pe fizicienii nucleari să lucreze asupra acestui proiect. „Oricine care se afla în această funcție o făcuse benevol, într-o oarecare măsură”, spune el. „Pe ei nu-i copleșea volumul de muncă. Dacă le era frică, ar fi putut recurge la un milion de alte lucruri. Mulți savanți au făcut asta în timpul Războiului Rece; se spune că fizicienii deveniseră prea politici.”
Probabil că au devenit mai conștienți și autocritici odată cu începutul Războiului din Vietnam.
„Proiectul A119 îmi amintește de o secvență din The Simpsons, unde Lisa vede posterul Nuke the Whales pe pereții din camera lui Nelson”, spune Bleddyn Bowen, un expert în relațiile internaționale cosmice. „Iar el spune «Păi, trebuie să detonezi ceva.»”
„Acestea erau studii serioase, dar n-au beneficiat de o finanțare serioasă sau atenție atunci când au fost scoase din comunitatea spațială. Ele sunt reprezentative pentru mania spațială de la sfârșitul anilor 50, începutul anilor 60, înainte ca oricine să știe în ce direcție va merge era spațială”, spune el.
„Dacă va mai exista ceva care să succeadă acest tip de isterie lunară, atunci nu va mai fi conform cu ordinea juridică internațională la care aderă aproape fiecare stat din lume.”
Oare ar fi posibilă elaborarea unor asemenea planuri, în pofida consensului internațional? „Am auzit niște zvonuri din câteva locuri și din Pentagon despre misiunile lunare ale Forței Spațiale a SUA”, spune Bowen.
Dacă unele dintre ideile exagerate nu capătă teren în SUA, asta nu înseamnă automat că nu vor fi acceptate în alte state, precum China. „Eu n-aș fi surprins dacă există în prezent o comunitate în China care își dorește să implementeze aceste idei, din simplul motiv că luna este cool, și ei lucrează în domeniul militar”, adaugă Bowen.
Majoritatea detaliilor legate de Poiectul A119 sunt încă învăluite în mister. Multe dintre ele au fost aparent distruse.
Probabil că lecția finală este că nu ar trebui să trecem cu vederea peste o lucrare de cercetare care are o denumire vag birocratică, fără a o citi înainte de toate.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 31°C  |
31°C |
| IASI | 31°C |
29°C  |
| CLUJ | 25°C |
23°C |
| CONSTANTA | 25°C |
26°C |
| CRAIOVA | 27°C |
27°C |
| BRASOV | 27°C |
26°C |
