Ar putea aerul mai curat să reducă riscul suicidului? BBC Future analizează dovezile.
Cum îi împiedici pe oameni să se sinucidă? Nu există răspunsuri simple, dar un lucru este clar: suicidul este o problemă majoră a sănătății publice. Peste 700.000 de oameni se sinucid anual în toată lumea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În fiecare an, pe 10 septembrie 2023, OMS marchează Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului, cu scopul de a crește gradul conștientizării publice în ce privește amploarea numărului de decese și a cauzelor acestora.
Oamenii din SUA ar putea fi deosebit de tulburați să afle că sinuciderile au crescut cu aproximativ 40% la nivel național pe parcursul ultimelor două decenii. Anul trecut, aproape 50.000 de persoane din SUA și-au pus capăt zilelor – un deces producându-se la fiecare 11 minute – iar națiunea are acum una dintre cele mai ridicate rate din țările bogate și dezvoltate. (Prin comparație, rata sinuciderilor din Marea Britanie este cu aproximativ 25% mai mică decât cea din SUA.)
Prevenirea acestor decese este o problemă complexă, și nu există soluții magice. Cu toate acestea, cercetările din ultimii ani sugerează că politicienii și autoritățile sistemului de sănătate publică pot contribui la remedierea situației, mizând nu doar pe metodele uzuale precum investiția în furnizarea serviciilor de sănătate mintală sau reducerea singurătății.
De exemplu, în 2018 cercetătorii din revista Science au explicat cum Danemarca a reușit să reducă semnificativ rata suicidului din țară, restricționând accesul la cele mai periculoase mijloace de sinucidere și înființând clinici de prevenire a sinuciderii pentru persoanele cu ideații suicidare.
În prezent, apare o nouă arie de cercetare a metodelor preventive care ar putea părea la prima vedere fără nici o legătură cu suicidul: îmbunătățirea calității aerului. În ultimii ani, diverse studii au identificat conexiuni între nivelurile înalte de poluare atmosferică și riscul de sinucidere. Ce ar trebui să facem, având aceste date?
Ce indică cercetările?
În 2021, Seulkee Heo și colegii săi de la Universitatea Yale au evaluat 18 studii care explorau legătura dintre poluarea aerului și suicid. Ei au găsit raporturi semnificative între un risc crescut de sinucidere și poluarea cu particule atmosferice – cele emise de cuptoare cu lemne, incendii de vegetație sau praful produs de construcții – precum și gazele dioxid de sulf și dioxid de azot, emise de instalații industriale, arderea combustibililor fosili și unele vehicule. Această ipoteză este în concordanță cu o evaluare din 2019 a unei cercetării conduse de Isobel Braithwaite la University College din Londra. Analizând datele din diverse studii, Braithwaite și colegii ei au constatat că, atunci când nivelurile particulelor atmosferice sunt înalte, riscul sinuciderilor pare să fie mai mare pentru un interval de trei zile. Analiza a susținut, de asemenea, ipoteza că expunerea îndelungată la poluarea atmosferică poate crește probabilitatea de a dezvolta depresie.
Au fost efectuate o serie de studii în Europa și Asia, dar în urma unei evaluări recente a datelor americane, publicată de Biroul Național de Cercetare Economică din Cambridge, Massachusetts, s-a descoperit că atunci când concentrațiile particulelor atmosferice din orașele americane s-au mărit cu un microgram pe metru cub, ratele de suicidere au crescut cu până la 0.5% (spre deosebire de alte studii, această evaluare nu a apărut într-o publicație de specialitate).
Care ar putea fi mecanismul biologic responsabil de acest lucru?
Nu se știe cu certitudine, dar cercetătorii au anumite bănuieli. Aerul poluat care pătrunde în plămâni poate restricționa circulația oxigenului în fluxul sanguin și ulterior în creier. Alte studii care nu au nici o legătură cu suicidul au indicat că asta poate cauza tulburări cognitive și alte efecte.
În cazul riscului de sinucidere, cercetătorii suspectează că poluarea poate duce la inflamarea creierului, o insuficiență de serotonină și perturbarea căilor de răspuns la stres, ceea ce poate, la rândul său, să crească probabilitatea comportamentelor depresive și a impulsivității. Prin urmare, este posibil ca aerul de calitate inferioară să afecteze modul în care oamenii gândesc, cauzând o ceață mintală care ar putea încuraja ideația suicidară fără ca aceștia să conștientizeze asta.
Care sunt avertismentele pe care trebuie să le cunoașteți?
Studiile efectuate de echipele de la Yale și UCL au investigat asocierile – comparând statisticile – în loc să examineze în profunzime mecanismele și factorii care ar putea determina poluarea să afecteze creierul.
La fel ca în cazul oricărei cercetări care examinează corelații, ar putea intra și alți factori de mediu în ecuație. De exemplu, în analiza lor, Heo și colegii săi au evaluat și studiile care au identificat o corelație între suicid și temperaturi înalte, găsind și o conexiune semnificativă între zilele caniculare și ratele ridicate de sinucidere. O creștere de 7C a temperaturii rezultă într-o rată de sinucidere cu 9% mai ridicată, explică co-autoarea Michelle Bell de la Universitatea Yale. „O creștere semnificativă a căldurii ar putea avea un risc mai mare,” spune ea.
Deși multe studii care investighează poluarea atmosferică au luat în considerare efectele posibile ale caniculei, vor exista mereu provocări în ce privește analizarea separată a celor două fenomene, pentru că se află într-o conexiune strânsă. Temperaturile ridicate pot genera creșteri exponențiale ale poluării atmosferice, scriu Heo și colegii ei, iar oamenii sunt mai predispuși să respire aer poluat în zilele fierbinți pentru că tind să deschidă ferestrele.
O altă incertitudine științifică este dacă poluarea atmosferică are efecte diferite asupra ideației suicidare la bărbați și femei. (Cu toate acestea, știm sigur că sinuciderea afectează în mod disproporționat bărbații. În SUA, 80% din sinucigașii de anul trecut erau bărbați).
Nu este poluarea aerului deja o veste proastă pentru sănătatea publică?
Inhalarea aerului poluat este nocivă pentru oameni în multe alte moduri, știința din spatele acestui fapt fiind arhicunoscută.
Pe 7 septembrie Națiunile Unite au marcat Ziua Internațională a Aerului Curat pentru Cerul Albastru. Organizatorii evenimentului au atras atenția asupra riscurilor de sănătate asociate poluării atmosferice, subliniind că „particulele minuscule, invizibile ale poluării, pătrund adânc în plămâni, sânge și corpuri și sunt responsabile de aproximativ o treime din decesele cauzate de accidente vasculare, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și o pătrime din decesele survenite în urma atacurilor de cord.”
Deci cum ar putea aceste descoperiri să ne ajute în prevenirea suicidului?
Experiențele trecute din Danemarca și alte țări arată că reducerea cu succes a ratelor de sinucidere necesită intervenții multiple, la o scară locală și națională. Poluarea atmosferică crește probabilitatea de sinucidere cu câteva puncte procentuale, dar eliminarea acesteia nu va soluționa problema.
Cu toate acestea, dacă conexiunea cu suicidul este confirmată și elucidată în urma mai multor cercetări, aceasta ar putea oferi un motiv suplimentar pentru avertismente și campanii de creștere a nivelului conștiinței publice atunci când scade calitatea aerului, spune Heo și colegii săi. Ei ne avertizează că deșertificarea, inundațiile și incendiile de vegetație devenite mai frecvente în contextul schimbărilor climatice, constituie factori de risc pentru intensificarea poluării aerului. Aceste probleme vor fi suficient de grave, iar dacă luăm în calcul riscul suplimentar de sinucidere a oamenilor, atunci va fi necesară rezolvarea lor urgentă.
*
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 2°C  |
4°C  |
| IASI | 1°C  |
2°C |
| CLUJ | 3°C |
3°C |
| CONSTANTA | 6°C  |
4°C |
| CRAIOVA | 3°C |
5°C |
| BRASOV | 3°C |
2°C |
