Leii românești sunt cei mai murdari bani. Materialul din care sunt făcuți ar favoriza supraviețuirea unor organisme multirezistente la antibiotice

Andreas Voss, cercetător în prevenirea infecțiilor la Universitatea Radboud din Olanda, împreună cu fiul său Thimoty și cu un alt coleg de origine turcă au câștigat premiul IG Nobel al Universității Harvard cu studiul despre bani și transmiterea bacteriilor.

Studiul a arătat că bancnotele românești rețin trei tipuri de germeni rezistenți la medicamente, printre care E-coli și stafilococul auriu. De vină ar fi chiar materialul din care sunt făcute.

Experimentele cercetătorilor au arătat că structura polimerică a bancnotelor românești permite creșterea și transmiterea agenților patogeni. Reprezentanții BNR spun însă că bancnotele noastre au mai multe avantaje, față de alte valute.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: Bancnotele românești sunt primele din Europa din polimer, avantajul este că sunt foarte greu de falsificat. Pe bancnota de polimer nu se așează grăsimea, în condițiile acestea capacitatea lor de rezistență și de a rămâne curați este mai mare.

De anul acesta și britanicii au introdus așa-numitele bancnote din plastic, mai economice și mai rezistente. Soluția pentru cei care nu vor să pună mâna pe bani ar fi să plătească cu cardul, telefonul sau chiar cu ceasul inteligent.

Câștigătorii studiului au primit 10 miliarde de dolari zimbabweni.

Spre deosebire de premiile Nobel, care vor fi anunțate în octombrie, premiile IG Nobel premiază descoperirile care „mai întâi îi fac pe oameni să râdă, apoi îi fac să se gândească”.