Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL BRÂNCOVEANU

Bălaşa, o Domniţă dârză cu un destin trist

Legende sau adevăruri, viaţa Domniţei Bălaşa, a şasea fiică a Domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a Doamnei Marica, a fost una plină de poveşti amare, ciudăţenii şi semne prevestitoare. Căsătorită de părinţi la 15 ani, trimisă la Stambul să aranjeze căsătoria fratelui său, Radu Brâncoveanu, cu fiica lui Antioh Cantemir şi apoi surghiunită în Anatolia, Bălaşa a fost prevestită de mai multe ori. Întâi de o cometă care a traversat cerul Valahiei trei nopţi la rând, şi apoi de un cocoş fript cu tot cu pene, servit la nunta sa. După acest eveniment, sora sa, Stanca s-a îmbolnăvit şi în timpul frisoanelor şi-a văzut tatăl în lanţuri, pe drum spre Stambul, şi familia decapitată.

13 Iunie 2014, 18:29 (actualizat 13 Iunie 2014, 18:30) | Documentar de Magda Manea |
Biserica Domniţa Bălaşa / FOTO: domnitabalasa.ro
Biserica Domniţa Bălaşa
Domniţa Bălaşa
Interior biserică

În 2014, la 300 de ani de la martiriul său, este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu şi o rememorare a Epocii Brâncoveanu, a faptelor şi personalităţilor care au marcat-o.

Deşi nimeni nu a vrut să asculte sau să ia în seamă aceste semne, peste o săptămână, soarta lui Constantin Brâncoveanu şi a familiei sale a fost pecetuluită într-un mod tragic.

În 1714, când a început tragedia brâncovenească, Domniţa Bălaşa, aflată la Stambul, a fost nevoită să asiste neputincioasă la întregul coşmar al familiei sale. Ea însăşi a fost închisă cu lanţuri la picioare, la Ceauș Emini, temnița femeilor, pentru a mărturisi ce comoară a mai ascuns, în afara celor 100 de pungi cu galbeni şi „juvaere” găsite asupra ei. Tot acolo au fost întemniţate mama şi cumnata ei, Anica, împreună cu fiul acesteia, de doar câteva luni, iar soţul ei, în închisoarea debitorilor sultanului.

Trecută prin iatacurile Seraiului şi apoi vândută ca roabă în Caucaz, Domniţa va mai trăi o ultimă umilinţă - aceea de a vedea pe fereastra temniţei cum trupurile Brâncovenilor erau batjocorite cu huiduieli şi râsete, într-o sinistră procesiune purtată pe străzile Stambulului.

După toate aceste chinuri, Domniţa şi-a găsit alinarea în rugăciuni şi în ridicarea, alături de soţul ei, Manolache Lambrino, a unui aşezământ pentru credincioşi, aflat şi el, se pare, sub un greu blestem ajuns până în zilele noastre.

Nimeni să nu se atingă în vreun fel de zidurile Spitalului Brâncovenesc ori de biserica Domniţei, iar de nu va asculta aceasta şi va mişca din locul ei măcar o cărămidă, "să fie ucis cu tot neamul lui, grabnic şi nemilos, într-o zi de mare sărbătoare".

Biserica Doamna Bălaşa

Manolache Lambrino şi Domniţa Bălaşa locuiau în casele de zestre, peste Dâmboviţa, nu departe de Curtea Domnească. Acestor aşezăminte şi pământuri li s-au adăugat în timp şi altele, cei doi plănuind construcţia unui loc pentru veşnică pomenire.

Aşa a început, în 1743, construirea unei noi ctitorii brâncoveneşti, Biserica Doamna Bălaşa, care arhitectural nu avea nimic din stilul bisericesc românesc, nici bizantin, nici brâncovenesc. Operă a unui arhitect occidental, avea o navă centrală mare şi două nave laterale mai mici, fără turlă, istoricii asemuind-o cu actuala catedrală catolică Sf. Iosif din Bucureşti. Cei doi mai dăruiesc aşezământului mai multe moşii, averi  şi vii, toate acestea ajutând la înfiinţarea unei şcoli.

La 16 iunie 1745, Manolache Lambrino a murit, iar Domniţa Bălaşa a rămas singură, fără rude apropiate şi fără urmaşi.

O nouă biserică

Energia şi averea sa au fost canalizate către construirea unei noi biserici (1750), mai mari, ortodoxă la înfăţişare şi mai la îndemâna creştinilor, alături de care a înfiinţat şi un azil pentru 50 de bătrâne, în chilii special amenajate („xenodohion, adică lăcaş primitor de streini nemernici şi ticăloşi, carii n’au unde să se umbrească şi umblă lipsiţi de hrana lor”).

Biserica veche a rămas ca paraclis pentru cea nouă, dărâmată în 1871, odată cu vechile case ale ctitorilor, iar în 1883, pe locul altarului s-a ridicat un monumet votiv, care există şi astăzi.

În 1781, Alexandru Ipsilanti Voevod a hotărât înfiinţarea, la Biserica Domniţa Bălaşa, a unui orfelinat, „orfatrofion”, care să adăpostească şi să înveţe 100 de băieţi.

În 1791, Şcoala Elinească se mută la Biserica Domniţa Bălaşa, unde rămâne până în anul 1803. Unii istorici spun că, în acestă perioadă, cele două şcoli, românească şi grecească, s-ar fi contopit, dar nu există dovezi clare în acest sens. Oricum, învăţământul era primar, particular, religios, gratuit, numai pentru băieţi, iar elevii erau externi. Printre ei se numărau şi elevi evrei şi de alte naţionalităţi. După 1875 a devenit şcoală publică.

Biserica Bănesei Saftei

După cutremurul din 1838, este ridicată o nouă biserică, în stil neo-gotic, ctitorită de Safta Brâncoveanu, fiica lui Th. Balş şi a Profirei Rosetti şi fondatoare a Spitalului Brâncovenesc. Şi aceasta a fost dărâmată după 40 de ani, lăsând în urma ei doar o pisanie.

(w160) Interior b

O biserică în care nu s-a săvârşit niciodată o înmormântare

Trecerea timpului, cutremurele şi intemperiile au făcut ca, în 1881, în timpul domniei Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, biserica să fie dărâmată şi în locul ei să fie clădită actuala Biserică Domniţa Bălaşa (1885), în stil bizantin, dar cu nenumărate elemente occidentale, în special vitraliile comandate în Germania, cu stemele Brâncovenilor şi ale Ţării Româneşti, cu mici ancadramente gotice şi statui funerare din interior, care nu se potrivesc cu ortodoxia tradiţională. O biserică cu o acustică deosebită, cu picturi în ulei executate de artiştii vienezi Katt si Rihofsky, în stilul caracteristic vremii, neorenaşterea.

Uşa de la intrare şi mobilierul din interior sunt frumos sculptate, iar catapeteasma este o adevărată dantelărie în lemn, toate, opere ale sculptorilor Petre şi Mihail Babici, iar impresionantul candelabru, unic în felul său prin valoarea artistică, a fost adus de la Viena.

Osemintele Domniţei Bălaşa se află în interiorul bisericii, într-un ansamblu numit „Întristarea”, dăltuit de sculptorul Ion Georgescu. Pe partea opusă se află mormântul Principesei Zoe Brâncoveanu, soţia domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul ce–l acoperă este opera sculptorului francez Jules Roulleau.

Această nouă biserică are două hramuri: Înălţarea Domnului (la 40 de zile după Paşte) şi cel al Sfinţilor Brâncoveni (la 16 august), iar epitropul testamentar este Constantin Bălăceanu Stolnici, Brâncovean prin alianţă.

Domniţa Bălaşa ne priveşte încă

(w160) Domniţa B

În parcul Bisericii se află monumentul Domniţei Bălaşa, executat de renumitul sculptor Carol Storck–senior, în perioada 1880 - 1881, în marmură de Carrara. Soclul pe care a fost aşezată statuia are inscripţionate numele moşiilor care au fost donate bisericii şi au constituit astfel zestrea acesteia. Frumos armonizată, statuia de doi metri înfăţişează o tânără îmbrăcată într–o rochie din acele vremuri, cu mijlocul încins de un brâu cu două paftale, cu blănuri ce îi acoperă elegant umerii. În jurul gâtului are trei şiruri de mărgele şi o cruce, iar în mâna dreaptă întinde spre vizitatori un hrisov pe care este schiţa edificiului ridicat de ea. Se spune că autorul monumentului a dorit să respecte cu stricteţe vestimentaţia acelor vremuri şi a cerut sfaturile lui B. P. Haşdeu.

Surse

Mihai Dim. Sturdza, Familii boiereşti din Moldova şi Ţara Românească; enciclopedie istorică, genealogică şi biografică, Simetria, 2004

Ştefan Ionescu, Epoca Brâncovenească. Dimensiuni politice. Finalitate culturală, Editura Dacia, 1981

Declararea anului 2014 drept Anul Brâncoveanu, prin Hotărâre de Guvern,  prilejuieşte organizarea unor programe speciale dedicate Epocii Brâncoveanu şi personalităţilor care au marcat-o. Pe parcursul întregului an, Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, vor prezenta ample documentare, reportaje şi interviuri despre epoca şi personalitatea lui Constantin Brâncoveanu.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 28°C
IASI 28°C 29°C
CLUJ 28°C 28°C
CONSTANTA 24°C 24°C
CRAIOVA 28°C 27°C
BRASOV 26°C 26°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Septembrie 2018, 06:53
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-09-2018
Deschidere: 8286.98
Maxim: 8314.7
Mimim: 8262.45
Variatie: 0.09%
BRD
13.78
0%
TLV
2.35
0.21%
SNP
0.35
0.58%
FP
0.91
1.12%
SNG
32.35
1.98%
SIF3
0.21
1.87%
TRP
0.36
0.84%
M
26.50
0.76%
TGN
361.00
0.28%
SIF5
2.15
0.92%
ARHIVĂ ȘTIRI