Azerbaidjanul cere capitularea trupelor armene din Nagorno-Karabah. Se dau lupte de-a lungul liniei frontului

Declaraţia consilierului prezidenţial azer, Hikmet Hajiyev, vine la puţin timp după ce armata azeră a lansat ceea ce a numit drept o „operaţiune antiteroristă” în Nagorno-Karabah, enclavă azeră cu populaţie majoritar armeană pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-au disputat-o în două războaie în perioada post-sovietică.

Azerbaidjanul va negocia numai după ce forţele armenilor din Nagorno-Karabah vor ridica „steagul alb” şi vor fi dezarmate, a indicat consilierul prezidenţial azer. Acesta a mai spus că operaţiunea militară lansată nu urmăreşte obiective pe teritoriul Armeniei recunoscut internaţional, ci numai pe teritoriul enclavei Nagorno-Karabah.

„Intenţia Azerbaidjanului este de a închide un capitol de animozitate şi confruntare (…) Destul este destul. Nu mai putem tolera să avem astfel de forţe armate pe teritoriul nostru şi de asemenea o structură care, zi de zi, ameninţă securitatea şi suveranitatea Azerbaidjanului”, a spus oficialul azer.

Un comunicat al preşedinţiei azere semnalează de asemenea că „formaţiunile ilegale armene trebuie să ridice steagul alb şi regimul ilegal să-şi anunţe dizolvarea”, referire la autoproclamata republică separatistă din Nagorno-Karabah. „În caz contrar, operaţiunile antiteroriste vor continua până la capăt”, se arată în acelaşi comunicat, în care reprezentanţilor populaţiei armene din Nagorno-Karabah li se propun negocieri în oraşul azer Ievlak, dar numai dacă depun armele şi capitulează.

Anterior, autorităţile armene din Nagorno-Karabah au cerut o încetare a focului şi negocieri.

De partea sa, premierul armean Nikol Paşinian a acuzat Azerbaidjanul că a lansat o „operaţiune terestră de curăţire etnică” împotriva armenilor din Nagorno-Karabah şi că forţe „interne şi externe” încearcă „să atragă Armenia în război”.

Armenia a negat oficial marţi că ar avea trupe în Nagorno-Karabah. Totuşi, în trecut numeroşi armeni s-au oferit ca voluntari pentru a activa în rândul formaţiunilor armate ale etnicilor armeni din această enclavă.

Luptele declanşate marţi de armata azeră în Nagorno-Karabah s-au soldat, conform unui bilanţ al separatiştilor armeni, cu 5 morţi şi 80 de răniţi, dintre care 15 civili, în timp ce un Azerbaidjanul vorbeşte despre un civil ucis de „schije de obuz în urma unui atac al forţelor armate armene”.

Potrivit trupelor separatiştilor armeni, se dau lupte pe toată linia frontului şi „forţele armate azere recurg la tiruri de artilerie, rachete, drone de atac, aviaţie de luptă”.

Ultimul război azero-armean pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, desfăşurat în toamna anului 2020, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene, depăşite de capabilităţile armatei azere. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor ’90.