Românii sunt tot mai puțini și mai în vârstă. Avem cea mai mică rată a natalităţii din anii ’90 până în prezent, iar în 2022 s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 30 de ani

După 5 ani de încercări, Mihaela şi Andrei au devenit părinţi.

Mihaela Nistor: Au fost nişte copii foarte doriţi şi a fost un moment extraodinar când am aflat că în final vom avea doi copii. Nu am ştiut iniţial că sunt doi, a fost o altă surpriză, dar suntem bucuroşi pentru fiecare moment.

În 2018, medicii le-au spus că singura şansă să aibă propriii copii este prin fertilizare in vitro. Şi-au dat toate economiile, însă procedura nu a fost una cu succes, iar banii s-au terminat. După 3 ani au luat-o de la capăt. O parte din cheltuieli au fost susţinute din bugetul Primăriei Capitalei, care avea, la vremea aceea, un program de susţinere a cuplurilor infertile.

Mihaela Nistor – mamă: Este o gură de aer pentru că procedurile sunt foarte scumpe, tratamentele sunt foarte scumpe şi deşi nu acoperăm întregul cost, înseamnă un ajutor destul de mare.

În contextul în care unu din şase cupluri de la noi din ţară are probleme de infertilitate, puţine sunt cele care primesc ajutor de la stat, lucru recunoscut şi de autorităţi. Anul acesta, 10 mii de cupluri au fost norocoase. În 2024 numărul acestora se va dubla, însă nu şi suma suportată de stat.

Natalia Intotero – ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Şanse: Deocamdată rămânem la aceeaşi sumă, respectiv 15 mii de lei pentru fiecare cuplu. În această sumă 5 mii de lei pentru tratamentul medicamentos şi 10 mii de lei pentru procedura în sine. Desigur că această sumă nu acoperă în totalitate costurile.

Nicole Brunel – președinte Asociația SOS Infertilitatea: Programul Ministerului Familiei este minunat, însă acesta nu acoperă integral costurile pentru FIV ale cuplurilor care sunt nevoie din motive medicale să apeleze la astfel de procedură. Există o procedură destul de complexă, durează, iar acel timp pentru persoanele afectate de infertilitate pentru femei înseamnă luni de zile de fertilitate pierdută.

Este singura strategie pe care România o are pentru a creşte natalitatea într-o ţară tot mai îmbătrânită.

În anul 1990, în România se năşteau peste 300.000 de copii, iar în prezent rata natalităţii este aproape la jumătate. Datele statistice arată că anul trecut s-au născut cei mai puţini copii din ultimele 3 decenii, un pic peste 171 de mii.

Sociologii spun că scăderea natalităţii este un fenomen răspândit la nivel global, care deja pune presiune pe piaţa muncii, unde deficitul de personal se adânceşte în fiecare an.

Bogdan Voicu – sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române: Noi suntem o societate care era obişnuită să fie tânără şi acum începem să fim din ce în ce mai bătrână. Avem nevoie să fim o societate funcţională, prin urmare avem nevoie de import de populaţie.

România a început de la finalul lui 2010 să investească în creşterea demografiei. Pe lângă faptul că suportă doar o parte din costurile necesare tratamentelor de infertilitate, finanţarea programelor de susţinere a cuplurilor care întâmpină dificultăţi în a deveni părinţi se face cu sincope.