Avalanşele, un dezastru greu de oprit. În România, cea mai teribilă avalanşă a luat 23 de vieţi, în 1977, la Bâlea Lac

21 ianuarie 2017, 19:47

17 aprilie 1977. Era ultima zi a taberei de schi de la Bâlea Lac. Vremea nu fusese prea blândă, aşa că profesorul care conducea tabăra a decis să iasă pe pârtie pentru câteva ore.

Elevii şi profesorii n-au avut nicio şansă. Tonele de zăpadă dislocată de pe versant i-au rostogolit până în apa lacului Bâlea.

Singurul supravieţuitor a fost un elev care nu ajunsese încă la ora de schi. El a fost cel care a alertat autorităţile.

27 de ani mai târziu, în ianuarie 2004, tragedia se repetă, de această dată în Bucegi.

5 tineri care participau la Cupa României la schi alpin şi-au găsit sfârşitul în Valea Morarului. Nici atunci nu s-a ţinut cont de condiţiile meteo.

Nicuşor Farcaş era şi el pe munte în acea zi. A scăpat că prin minune, lipindu-se de o stâncă.

70 de salvamontişti şi jandarmi montani din Sinaia, Buşteni, Dâmboviţa, Zărneşti, Râşnov şi Harghita au plecat să caute victimele. O acţiune la limita imposibilului, din cauza terenului accidentat şi mai ales a riscului de noi avalanşe.

Specialiştii în domeniu caută mereu soluţii care să le ofere eventualelor victime ale avalanşelor cât mai multe şanse de supravieţuire. Echipamentele au evoluat de la lopată şi emiţător de urgenţă până la dispozitive complicate de alertare.

Dacă şansele de supravieţuire sunt reduse pentru cei surprinşi de avalanşă pe schiuri, în cazul unei clădiri acoperite de zăpadă, condiţiile se schimbă.

Sunt 11 supravieţuitori după avalanşa din Italia, arată un prim bilanţ oficial. Printre ei, familia româncei Adriana Vrânceanu

În ţara noastră sunt rare avalanşele care să afecteze clădiri întregi. Câteva cabane şi refugii au fost totuşi distruse de-a lungul anilor de valurile de zăpadă desprinse de pe versanţi.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite