Autoritățile sanitare din zonele de frontieră, în alertă. Ministerul Sănătății: vibrionul holeric izolat în R. Moldova nu este din categoria celor care provoacă boală la om

UPDATE: Iaşi, Suceava și Botoşani sunt judeţe de frontieră, unde au ajuns mii de refugiaţi, Direcţiile de Sănătate Publică i-au atenţionat pe medicii de familie să acorde multă atenţie cazurilor suspecte de holeră. Şi să le facă rapid analize celor cu simptome specifice. Netratată, boala molipsitoare le poate fi fatală mai ales copiilor mici şi bătrânilor.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar infecționist, director medical Institutul „Matei Balș”: „Duce la deshidratare rapidă, poate să ducă la complicaţii în câteva ore. Pot să am pierderi de 20 de litri de fluide pe zi prin scaune diareice, prin vărsături. E important să o recunoşti şi să iei nişte măsuri. Tratamentul înseamnă rehidratare care să se facă imediat. Riscul să avem probleme legate de holeră este foarte mic. Aici discutăm doar despre prudenţă.”

Autorităţile sanitare au dat alerta, după ce în mass-media a apărut vestea că în Republica Moldova a fost depistata bacteria care provoaca holera.

Dr. Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății:  „Dat fiind traficul de călători dinspre Republica Moldova şi Ucraina, şi acolo au existat zvonuri cum că s-ar întâmpla astfel de îmbolnăviri, mai ales că este cunoscut că în zonele de război igiena nu mai poate fi respectată aşa cum ar trebui, colegii care sunt în zona de graniţă sigur că trebuie să fie mai vigilenţi.”

La Chişinău, Agenţia Naţională de Sănătate Publică precizează că au găsit o variantă de bacterie, numită non-O1, care nu pune viaţa în pericol. Şi nu au cazuri de holeră. Ultimul a fost în 2001.

Ion Bârcă, șef secție, Agenția Națională pentru Sănătate Publică din Republica Moldova: „Vibrionii care nu produc toxină pot provoca diaree obişnuită. Vibrionul non-holerigen a fost depistat nu în plajă sau în apa râului Nistru, dar în bazinul acvatic din oraşul Vatra. Asta însemană că apa este poluată şi nu se permite scăldatul, pescuitul. În nouă probe a fost depistat vibrionul non O1, în partea transnistreană.”

Şi în Republica Moldova, dar şi în România, în perioada verii, autorităţile sanitare monitorizează bolile diareice acute, care pot fi cauzate şi de alţi microbi precum salmonella, rotavirusul sau adenovirusul. Cel holeric se transmite prin apa contaminată.

Marius Voicescu, purtător de cuvânt DSP Iași: „Să se consume apă de băut numai din surse controlate autorizate, respectarea regulilor de igienă, consumul alimentelor, spălarea acestora cu apă din sursă controlată, evitarea scăldatului.”

Dr. Adrian Marinescu, medic primar infecționist, director medical Institutul „Matei Balș”: „Vibrionul holerei descoperit în Republica Moldova trăieşte în special în ape stătătoare şi poate apărea oriunde, chiar şi aici. Important este că acea variantă nu-i face rău omului. Totuşi, medicii ne sfătuiesc să nu ne scăldăm în locuri care nu sunt amenhajte special pentru îmbăiere pentru că acolo pot să existe alte bacterii care ne pot îmbolnăvi dacă înghiţim apa infestată.”

––

„Referitor la informațiile apărute în presă, legate de izolarea vibrionului holeric în ape de îmbăiere din Republica Moldova, în zona râului Nistru, Ministerul Sănătății din România precizează următoarele:

Este alertă de holeră în Republica Moldova. Autorităţile sanitare au descoperit bacteria periculoasă  pe plaja de la Vadul lui Vodă, de pe malul Nistrului.

În Iasi, Suceava și Botosani, judeţe de granită au fost adăpostiți temporar mii de refugiati. Medicii de familie au fost atenționați că trebuie să acorde multă atenție cazurilor suspecte.