Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»

Aurul de la Roşia Montană: lungul drum al unui proiect controversat

Cel mai important zăcământ de aur din România este la Roşia Montană, exploatat prin galerii subterane încă de acum aproximativ 2000 de ani, de la cucerirea Daciei de către romani, când localitatea era cunoscută sub numele de Alburnus Maior.

02 Septembrie 2013, 21:02 (actualizat 10 Septembrie 2013, 18:18) | Ştirile TVR Online |
Aur / FOTO: newsup.ro
Aur
RMGC
Casa monument
Centrul vechi RM
Salvati
vestigii
exploatare
Roşia Montană

Despre ce vorbim?

În anul 1970 a început exploatarea minereurilor aurifere la suprafaţă, în carieră deschisă în masivul Cetate, într-o mină mică de circa 400.000 tone de minereu anual.

Din concentratele obţinute la Gura Roşiei se extrăgea aurul prin cianurare la Baia de Arieş.

Exploatarea de suprafaţă a distrus însă mai multe urme importante ale exploatării romane vechi, iar înălţimea masivului Cetate a scăzut în timp cu 120 m.

În urmă activităţii miniere au rezultat cariere şi vaste zone subterane de galerii nesigure, în prezent blocate şi nevizitabile.

Istoria proiectului Roşia Montană

Afacerea Roşia Montană a început oficial în 4 septembrie 1995 prin semnarea unui contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva, RAC Deva, actuală Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A şi „Gabriel", care nu era înregistrată încă oficial la acea dată, că urmare a adjudecării unei licitaţii, organizată de Minvest şi Ministerul Industriilor.

Obiectul contractului a fost "evaluarea şi procesarea iazurilor şi a minereurilor aurifere". După semnarea contractului au fost înregistrate în registrul companiilor, la 28 mai 1996, două companii private cu nume foarte asemănătoare „Gabriel Resources Ltd.” - companie canadiană - Gabriel pe scurt, şi „Gabriel Resources Limited”, Gabriel Jersey pe scurt, o companie englezească cu adresa în Jersey.

Gabriel a fost cotată imediat la bursă din Vancouver şi la cea din Toronto, cu simbolul GBU şi a început să emită în 1996 acţiuni pe seama Roşiei Montane. Pe 17 decembrie 1996, Gabriel a intrat într-o înţelegere cu Gabriel Jersey, iar că rezultat actionarii lui Gabriel Jersey şi-au vândut acţiunile şi au devenit actionarii majoritari ai lui Gabriel, iar în aprilie 1997 Gabriel Jersey a devenit subsidiară în proporţie de 100% a lui Gabriel.

(w160) RMGC

Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, şi împreună cu încă trei acţionari minoritari privaţi, într-un Contract de încorporare şi asociere cu Minvest, care aducea un aport în natură de 33,8 %, şi s-a format compania mixtă pe acţiuni  Euro Gold Resources S.A.,  iar doi ani mai târziu compania şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation S.A., pe scurt RMGC.

Compania RMGC a avut iniţial două proiecte: Roşia Montană şi Bucium, iar din 2009 s-a adăugat şi proiectul Băişoara.

Sub denumirea Proiectul Roşia Montană s-au aflat mai multe proiecte care au luat în timp amploare. S-a pornit de la explorarea şi exploatarea în iazul de decantare al fostei mine de la Roşia Montană şi apoi proiectul de explorare s-a extins la peste 4 mii de ha.

Conform Legii minelor în luna decembrie 1998 Minvest a primit, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Mineral, Licenţa de exploatare nr. 47, de minim 20 de ani, cu care să continue exploatarea la mina veche din masivul Cetate. În anul 1999 RMGC a obţinut licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47 prin transfer de la Minvest şi nu prin licitaţie. Licenţa era valabilă doar pentru exploatarea veche, care a fost închisă în 2006, iar autorizaţia de mediu, emisă pentru Minvest, a expirat şi ea în decembrie 2004.

(w220) vestigiiÎn 2000 la Roşia Montana au început cercetările arheologice, cu participarea echipelor de specialişti de la Muzeul Naţional al Unirii Albă Iulia şi de la Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional pentru evaluarea potenţialului arheologic şi arhitectural al Roşiei Montane.

Un an mai târziu, în urmă unor studii de fezabilitate compania Gabriel a decis să continue dezvoltarea proiectului Roşia Montană spre producţie. Proiectul consta în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafaţă, prin cianurare din Europa, care urmă să cuprindă  în Valea Roşia patru cariere la Cetate, Cîrnic, Orlea şi Jig-Vaidoaia şi o uzina de prelucrare cu cianuri a aurului şi argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanţelor chimice cu o suprafaţă de 367 hectare. Proiectul prevedea folosirea a peste un milion şi jumătate de tone de substanţe periculoase, între care 192.000 tone de cianură de sodiu, sterilele fiind depozitate în iazul de decantare situat la 2 km de Abrud.

Capacitatea optimă de prelucrare a fost estimată iniţial la 13 milioane tone minereu anual urmând să fie extrase în medie 1,56 grame de aur/tona de minereu şi 7,8 grame de argint pe tona de minereu, cu un cost iniţial de 253 milioane dolari, reevaluat însă în urmă cu un an la circa un miliard de dolari, estimându-se că viaţă minei va fi de aproximativ 16 ani.

(w300) exploatareÎn proiect se mai prevedea că pe măsură ce se va încheia activitatea în cele patru cariere de suprafaţă propuse, acestea vor fi reumplute cu pământ, cu excepţia carierei Cetate, care va fi umplută cu apă şi transformată într-un lac de agrement, iar întreagă zona va fi plantată cu vegetaţie. Planurile de închidere şi post-închidere a minei urmau să asigure o monitorizare permanentă pe parcursul a 50 de ani după încheierea exploatării.

Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roşia Montană şi de aceea Roşia Montană Gold Corporation a achiziţionat cu peste 70 de milioane de dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului, 150 de familii au acceptat să fie strămutate, alte peste 500 de familii urmînd să fie mutate la Piatră Albă, la circa 5 km.

Conform estimărilor companiei proiectul urma sa creze peste 2300 de locuri de muncă în faza de început a lucrărilor de descopertare și peste 800 de locuri de muncă permanente după ce proiectul va deveni operațional.

Mina veche a statului de la Cetate, care oferea circa 800 locuri de muncă, a fost funcţionat până în 2006 când a fost închisă şi dezafectată, pentru a face loc proiectului Roşia Montană Gold Corporation.

În prezent Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources cu 80,46% din capitalul social şi deţine la Roşia Montană, prin concesionare în vederea exploatării cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Exploatarea ar urma sã înceapă în noiembrie 2016, dupã ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an

RMGC dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

În spatele RMGC companiei sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Statul, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.

Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.

Moștenirea culturală din Roșia Montană

(w300) Centrul veÎn anul 2000 a fost demarat unul din cele mai mari programe de cercetare arheologică de salvare din România – programul „Alburnus Maior”, coordonat de muzeul Naţional de Istorie a României şi finanţat în întregime de compania minieră care propune proiectul Roşia Montană. Au fost delimitate zone protejate cu obiective arheologice şi arhitecturale conservate în situ şi s-au stabilit zonele descărcate de sarcina arheologică pentru redarea lor în circuitul economic.

Centrul istoric al comunei Roşia Montană a fost declarat zonă protejată şi cele 35 de case monument istoric, aflate într-o avansată stare de degradare şi trei biserici urmează să fie restaurate odată cu demararea proiectului minier. (w300) Casa monum

În 2010 a fost finalizată restaurarea primei case din Centrul Istoric, care în prezent adăposteşte expoziţia de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”.

În 2011 Ministrul Culturii de la acea dată, Kelemen Hunor, a eliberat un certificat de descărcare arheologică a masivului Cârnic, act a cărui legalitate a fost disputată în urmă anulării definitive şi irevocabile de către instanţa în anul 2004 a altui certificat eliberat de ministrul culturii de atunci, Răzvan Theodorescu.

În prezent, Roşia Montană nu are condiţiile de baza pentru practicarea turismului la standarde europene deoarece reţeaua de canalizare este restrânsă, iar accesul spre explorarea frumuseţilor naturale ale zonei este dificil.

Controverse

Proiectul de la Roşia Montană a iscat multe controverse şi divergenţe legate de legalitatea transferului licenţei şi de extinderea perimetrelor de explorare, în legătură cu monumentele istorice şi siturile arheologice de interes deosebit din perimetrele implicate în proiect şi în ceea ce priveşte poluarea mediului în urmă utilizării cianurilor în procesul de exploatare.

Parlamentul European interzice tehnologiile de extracţie pe baza de cianură, în schimb Comisia Europeană, care este cea care decide în privinţa legislaţiei, şi-a exprimat poziţia oficială, în iulie 2010, privind tehnologia pe baza de cianură la exploatările deja existente şi nu pentru cele viitoare. Comisarului pentru mediu Janez Potocnik afirma că „interzicerea totală a cianurii în activităţile miniere nu este justificată din punctul de vedere al mediului şi al sănătăţii” şi menţiona că legislaţia existenţa cu privire la managementul deşeurilor extractive (Directiva 2006/21/EC) include cerinţe precise şi stricte, care asigura un nivel de siguranţă pentru managementul deşeurilor provenite de la exploatările miniere.

Cine s-a opus proiectului

Alburnus Maior reprezintă interesele a peste 300 familii de fermieri din Roşia Montană şi a 100 de familii din comună învecinată Bucium, ONG-ul fiind înfiinţat în septembrie 2002 pentru desfăşurarea organizată a demersurilor de stopare a proiectului minier propus de RMGC.

(w300) Salvati

Alburnus Maior prin activitatea să continuă de 11 ani coordonează campania Salvaţi Roşia Montană, cea mai mare campanie socială şi de mediu din România, la care s-au solidarizat aproximativ 40 de ONG-uri din România, Academia Română, universităţi, biserici şi personalităţi publice, artişti, jurnalişti, precum şi membrii ai societăţii civile din România sau din străinătate. Campania Salvaţi Roşia Montană reprezintă opoziţia faţă de deschiderea celei mai mari mine de suprafaţă din Europa şi aduce argumente privind protecţia mediului, patrimoniul cultural, perspectivele economice limitate şi impactul social puternic prin relocarea şi strămutarea populaţiei locale. Pe scurt, asociaţia se împotriveşte planului de relocare care va afecta 740 de gospodării şi 140 de apartamente, distrugerii patrimoniului istoric şi arheologic de o valoare inestimabilă, a centrului istoric al comunei Roşia Montană, unde 43 de case sunt declarate monument istoric, a galeriilor române şi pre-române şi se declara împotriva folosirii tehnologiei pe baza de cianuri pentru extragerea aurului.

În aprilie 2013 Alburnus Maior şi Centrul Independent de Mediu au contestat proiectul de hotărâre de guvern pentru reorganizarea Minvest Deva S.A. în vederea desfăşurării proiectului minier cu cianuri de la Roşia Montană.

În 30 august 2013 Alburnus Maior a contestat proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană deoarece consideră că potrivit legii propusă de guvern pentru proiectul propus la Roşia Montană compania RMGC nu mai trebuie să respecte nici o lege, statul român acordând toate derogările necesare şi obligându-se să dea toate avizele pentru începerea proiectului în afară tuturor procedurilor legale în vigoare.

Academia Română şi specialiştii Universităţii "Babeş-Bolyai" şi-au declarat poziţia oficială printr-o rezoluţie în noiembrie 2011, afirmând că proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, în formă preconizată de compania RMGC, trebuie stopat, fiind "extrem de defavorabil intereselor poporului" deoarece nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă, pe termen lung, problemele sociale şi economice ale zonei rămânând nerezolvate sau agravându-se după această perioadă.

În rezoluţie se afirmă că zăcământul de la Roşia Montană conţine mai mult aur şi argint decât s-a estimat de către RMGC, o evaluare riguroasă a acestuia de către specialiştii statului român fiind imperios necesară, în schimb prin efectul contractului actual statul român ar ceda practic zăcământul de la Roşia Montană gratuit unei companii externe.

Rezoluţia, asumată şi de universitari din Germania, Italia, Marea Britanie, Ungaria şi România, vorbea şi despre distrugerea "vestigiilor unice istorice, arheologice şi culturale de la Roşia Montană", care constituie "dovezi ale etnogenezei şi continuităţii poporului român, constituente ale civilizaţiei europene".

(w300) Mosia montRezoluţia se referă şi la problemele ecologice asociate proiectului de minerit: "Riscurile induse peisajului şi mediului de proiectul RMGC sunt multiple, severe şi de lungă durata, iar gestiunea efectelor acestora rămâne după încheierea exploatării, în seama exclusivă a statului român. Iazul de decantare din Valea Cornei va fi o veritabilă bombă ecologică cu potenţial de explozie întârziată".

În privinţa moştenirii culturale Academia Română afirmă că distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei părţi a populaţiei, demolarea de clădiri, unele având calitatea de monument istoric, biserici, mutarea de cimitire şi alte acţiuni similare este inacceptabilă pentru o societate civilizată.

Profesorii de la Academia de Studii Economice din Bucureşti au evaluat în 2011 proiectul şi au apreciat un câştig nesemnificativ din partea statului român raportat la riscurile asumate pe termen lung, prezintind argumente fundamentate ştiinţific care impun oprirea acestui proiect, apreciat ca fiind în mod vădit dezavantajos pentru statul român şi în contradicţie cu unele prevederi din legislaţia română şi cea europeană.

Uniunea Arhitecţilor din România într-o poziţie oficială exprimată în 26 noiembrie 2010 aprecia că proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este „tipic pentru operaţiile imediate care compromit definitiv dezvoltarea de largă perspectiva a zonei” şi „echivalează cu radierea unei părţi notabile din suprafaţă unui judeţ şi a două milenii de istorie.

Cartel Alfa, cea mai mare federaţie sindicală din domeniul mineritului, afirmă în noiembrie 2011, că investiţia statului la Roşia Montană nu se justifică întrucât există alte zone unde beneficiul din punctul de vedere al locurilor de muncă în minerit ar fi mult mai mare cu o investiţie mai mică din partea statului. Cartel Alfa se declara îngrijorat şi de utilizarea unor tehnologii periculoase cu risc de accidente la iazurile de decantare şi urmări catastrofale pentru mediu, responsabilitatea efectelor urmând să revină pentru totdeauna statului român şi deci suportată din bani publici.

Viitorul zonei Roşia Montană stă, în opinia centralei sindicale, în înscrierea în patrimoniul UNESCO şi în dezvoltarea turismului. Roşia Montană atrage 15.000 de turişti pe an, dar nu obţine venituri de pe urmă acestora întrucât nu este permisă construcţia de hoteluri şi restaurante.

De asemenea Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică şi Biserica Unitariană şi-au exprimat opoziţia categorică faţă de proiectul minier.

Ce cred locuitorii din zonă

În decembrie 2012 locuitorii din 35 de comune şi oraşe din judeţul Alba au fost chemaţi la Referendumul local privind proiectul minier de la Roşia Montană şi mineritul din Apuseni. Cetăţenii au avut de răspuns cu "Da" sau "Nu" la întrebarea "Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?".

62,45 % dintre cetăţenii care s-au prezentat la urne au votat "Da”, iar 35 % "Nu”. Referendumul a fost însă invalidat, datorită participării a doar 43,20 % din cei 72 de mii de cetăţenii chemaţi la vot, faţă de 50 la sută plus unu, cât era nevoie.

Sindicatul Viitorul Mineritului din Roşia Montană a cerut public Guvernului să ţină cont de voinţă oamenilor de la referendumul local din Albă şi să repornească mineritul, deşi prezenţa la referendum nu a fost peste 50 la sută, pentru că oamenii sunt interesaţi de locuri de muncă, în zona şomajul fiind foarte ridicat. Sindicatul Viitorul Mineritului din Roşia Montană este format din persoane care mai lucrează în domeniul mineritului din zona Roşia Montană şi a fost organizaţia care a susţinut intens organizarea referendumului local.

Poziţia Guvernului

În octombrie 2011 Guvernul a mandatat Ministerul Economiei să renegocieze contractul cu Gabriel Resources pentru majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană de la 19,3% la 22,5%. Guvernul aprecia că proiectul va reprezenta una dintre cele mai mari investiţii private directe, în valoare de peste 4 miliarde dolari, şi va aduce avantaje economice României datorită efectului de multiplicare, în valoare de peste 16 miliarde dolari.

Legea minelor din 2003 prevedea o redevenţă de 2% pentru aceste produse minerale, taxa majorata în 2009 la 4% din valoarea producţiei.

Investitorul RMGC a respins însă creşterea redeventei şi împărţirea controlului cu statul şi a condiţionat suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri. Directorul general al RMGC, Dragoş Tănase declara atunci: "În ciuda eventualelor păreri contrare, România obţine deja peste jumătate din veniturile generate de proiectul de la Roşia Montană. Suntem însă întotdeauna deschişi să discutăm orice aspect al proiectului minier cu reprezentanţii guvernului şi intenţia noastră este să dezvoltăm un proiect de nivel mondial, de care România să fie mândră ".

La sfârşitul lunii aprilie 2013 Guvernul a decis, prin hotărâre, înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine.

Nouă companie va rezultă din reorganizarea, prin divizare parţială, a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care deţine în prezent 19,3% din acţiuni la societatea Roşia Montana Gold Corporation (RMGC). Guvernul a invocat potenţialul financiar ridicat al proiectului care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3% direct către bugetul de stat, şi arată că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roşia Montană poate genera venituri din exploatare şi contribuţii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuţie majoră la relansarea industriei miniere din România şi la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zona puternic afectată de şomaj.

În iulie 2013 investiţia Roşia Montana, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat în iulie 2013 de Guvern şi a fost prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu", unde "beneficiul statului să ajungă la 78% "din ceea ce generează acest proiect".

În 27 august 2013 Guvernul a aprobat un Proiect de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere România.

Proiectul de lege prevede că:

Exploatarea ar urmă să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an.

Acţionarul majoritar al RMGC va transfera, în etape, cu titlu gratuit, către acţionarul minoritar controlat de statul român o cota de 5,69% din capitalul social al RMGC, participaţia indirectă a statului român urmînd să ajungă astfel la 25%.

Redevenţă minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opţiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.

Investitorul va conservă, amenaja şi revitaliza patrimoniul cultural, va asigura protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, va contribui la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.

În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.

Prin proiectul de lege, proiectul Roşia Montană este declarat că fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit şi sunt mandate entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere va duce la crearea a 2300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.

Potrivit procedurii proiectul de lege va trebui adoptat de Parlamentul României.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice afirmă că Roşia Montană este un proiect de interes naţional şi se află în procedura de Evaluare a Impactului Asupra Mediului - etapă de analiză a calităţii Raportului EIM şi luarea Deciziei privind emiterea Acordului de Mediu.

În vederea finalizării acestei proceduri, MMSC a iniţiat o consultare a publicului asupra condiţiilor şi măsurilor ce trebuie incluse în Acordul de Mediu pentru Proiectul Minier Roşia Montană.

Poziţia Preşedinţiei

Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat întotdeauna un partizan al proiectului Roşia Montană, afirmând că este în favoarea derulării proiectului minier, pentru că "orice ţară care are resurse trebuie să le folosească", menţionând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR.

În aprilie 2012, cu ocazia ceremoniei de depunere a jurământului de către Attila Korodi în calitate de ministru al mediului, preşedintele Traian Băsescu a cerut noului ministru şi Guvernului să analizeze rapid şi să decidă în legătură cu investiţiile de la Roşia Montană, Roşia Poieni şi gazele de şist.

Traian Băsescu menţiona că este necesară o decizie rapidă a autorităţilor române în legătură cu investiţiile străine privind resursele naturale, deciziile, de aprobare sau respingere, fiind de preferat situaţiei în care investitorii aşteaptă hotărâri din partea autorităţilor.

"Ceea ce vă cer, domnule ministru şi domnilor membri ai Guvernului, este să vedeţi dacă e fezabilă Roşia Montană. Dacă este fezabilă, daţi rapid avize, dacă nu, spuneţi nu investitorului, pentru că fiecare zi în care întârziem ne va costă enorm în următorul proces. Nu mai ţineţi astfel de subiecte în dezbatere publică pentru că descalifică autorităţile române", a spus Traian Băsescu.

Proiectul de la Roşia Montană trebuie făcut cu condiţia să fie renegociată partajarea beneficiilor, şeful statului adăugând că acest proiect nu poate fi pornit fără avizul Comisiei Europene. De asemenea, preşedintele Băsescu mai susţine că prin derularea acestei investiţii s-ar crea locuri de muncă.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat în 2 septembrie 2013, după ce Guvernul a aprobată probarea proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, că este în continuare un susţinător al mineritului, că promovarea prin lege a exploatării de la Roşia Montană este o dovadă de "laşitate" a Guvernului şi că el nu exclude opţiunea de a convoca un referendum pe acest subiect simultan cu europarlamentarele.

Sondaje de opinie

Un sondaj de opinie dat publicităţii la 1 septembrie 2013 de Sociopol relevă că aproape 70% dintre români consideră că autorităţile ar trebui să promoveze proiectul Roşia Montană.

La întrebarea „ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile în cazul proiectului Roşia Montană”, dintre cei care au auzit de acest proiect (87%), 68% au răspuns că ar trebui să îl promoveze, iar 32% consideră că autorităţile ar trebui să se opună.

Întrebaţi ce cred că vor face autorităţile în cazul proiectului Roşia Montană, 73% au răspuns că autorităţile vor promova Roşia Montană şi 27% - că se vor opune.

Pe de altă parte, 59% dintre români cred că autorităţile ar trebui să promoveze proiectul gazelor de şist iar 41% - să se opună, în schimb, 72% consideră că autorităţile vor promova proiectul iar 28% - că se vor opune. Sondajul a fost organizat în perioada 23-26 august.

 
Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 25°C 20°C
IASI 24°C 18°C
CLUJ 14°C 12°C
CONSTANTA 17°C 16°C
CRAIOVA 21°C 14°C
BRASOV 21°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 28 Aprilie 2017, 19:05
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 28-04-2017
Deschidere: 8184.77
Maxim: 8248.53
Mimim: 8171.07
Variatie: 0.56%
FP
0.90
0.78%
BRD
12.10
0.99%
TLV
2.75
1.28%
SNP
0.32
1.26%
EL
14.32
1.8%
SNG
30.85
0.98%
TGN
377.00
0.8%
TEL
32.20
0.62%
M
31.00
2.62%
COTE
125.00
2.82%
ARHIVĂ ȘTIRI