Augustin Lazăr: Procurorii nu și-au însușit propunerile prezentate de Ministerul Justiției. DNA respinge majoritatea modificărilor propuse

Procurorii nu şi-au însuşit propunerile de modificare la legile justiţiei,  pentru că afectează independenţa justiţiei. Este o concluzie stabilită după câteva ore de discuţii între procurorii şefi ai celor mai importante parchete din ţară. Trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei sau numirea şefilor parchetelor direct de ministru sunt doar câteva din modificările respinse în unanimitate. Sinteza concluziilor celor 2.500 de procurori va fi trimisă Ministerului Justiţiei.

Înaintea întâlnirii de la Parchetul General, DNA a anunţat că în opinia adunării generale a procurorilor din această instituţie modificările la legile justiţiei propuse de ministrul Toader reprezintă o formă de presiune asupra activităţii lor.

Ministrul Justiţiei susţine că a dat publicităţii propunerile, pentru a genera o dezbatere serioasă.

Toader a anunţat că va trimite la CSM proiectul cu modificările propuse de el în cel mult două zile.

 

ORA 15:00 Reuniunea procurorilor șefi, care a avut loc marți la Parchetul General, s-a încheiat. Augustin Lazăr: "Ca o concluzie a dezbaterilor: avem un mesaj coerent în sensul că procurorii nu și-au însușit propunerile de lege care au fost prezentate de Ministerul Justiției pentru că ele afectează independența justiției".

Procurorul general al României a explicat că trecerea Inspecției Judiciare de la CSM în subordinea Ministerului Justiției "ar însemna o întoarcere în timp". "Noi trebuie să ne asigurăm că Inspecția Judiciară rămâne la CSM, care este garantul independenței justiției. Inspecția Judiciară trebuie să își continue activitatea în acest mod, cu atât mai mult cu cât a fost o recomandare a MCV și în toate rapoartele s-a arătat că magistratura trebuie să funcționeze independent și nu să fie pusă sub controlul Executivului", a afirmat Augustin Lazăr.

De asemenea, procurorul general al României a explicat că procurorii nu sunt de acord cu propunerea ministrului Tudorel Toader privind modul de numire în funcțiilde de conducere la Ministerul Public. El a explicat că s-ar crea astfel "o situație care nu ar favoriza, în niciun mod, independența magistraturii", întrucât "limitează posibilitatea CSM de a selecta strict dintre candidați propuși de ministrul Justiției, om numit politic".

Augustin Lazăr a mai precizat că procurorii nu au agreat nici crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor: "Nu a mai auzit nimeni de aşa ceva de acum vreo 30-40 de ani, când în România a existat un Birou de anchete speciale la Procuratura Generală nereformată, cum era atunci (...) Eu cred că această propunere este făcută de cineva care nu aparține sistemului nostru, este venită vădit din exterior și ceea ce dorește este să ia DNA-ului, care tocmai că are un birou specializat pentru magistrați, care face o muncă cu rezultate, și să facă un experiment oarecare (...) Practic, DNA rămâne fără obiectul activității sale", a declarat Augustin Lazăr.

ORA 14:00 Participă la ședința de la Parchetul General, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, și șefi de parchete din țară. Au venit și reprezentanți ai CSM. Ei dezbat propunerile ministrului Justiției, a transmis corespondentul TVR Andreea Anghel.

"Mai mulți colegi și-au arătat îngrijorarea pentru propunerile care au fost comentate public și care au fost expuse de ministrul Justiției. A apărut ca fiind necesară o analiză a procurorilor generali. Vom avea o sinteză. Sunt câteva idei care sunt important a fi analizate. În măsura în care ele s-ar pune în aplicare ar afecta mersul justiției", a declarat anterior procurorul general al României, Augustin Lazăr.

DNA, împotriva majorității propunerilor de modificare a legilor justiţiei

Procurorii anticorupție s-au reunit, marți dimineață, în cadrul Adunării Naționale pentru a discuta propunerile de modificare a legilor justiției anunțate de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Întâlnirea a fost programată inițial pe 31 august, însă a fost devansată pentru astăzi, după ce Augustin Lazăr i-a convocat la Parchetul General pe procurorii șefi din țară pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiţiei.

Procurorii DNA resping majoritatea propunerilor de modificare a legilor Justiției, prezentate de Tudorel Toader, a informat, marți dimineață, Direcția Națională Anticorupție. "Modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie", a precizat instituția într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului DNA, procurorii participanţi, marți dimineață, la Adunarea generală au respins în unanimitate următoarele propuneri ale ministrului Justiţiei:

• trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, de natură să aducă atingere independenței magistraților;
• modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea – credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată)
• înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare;
• introducerea unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Naţional al Magistraturii, care nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri;
• introducerea condiției de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani);
• judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă, care lipsește de conținut conceptul promovării pe loc;

De asemenea, au fost respinse cu o largă majoritate propunerile:

• procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
• majorarea vechimii la 8 ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul D.I.I.C.O.T. și D.N.A., care nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;
• majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal și de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, cifre stabilite în mod arbitrar și care nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții;
• infirmarea soluţiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independența funcțională a procurorilor;
• trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați;
• separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conținutul acestei măsuri, care poate nesocoti statutul constituțional al magistraturii.

Totodată, au fost votate majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani - propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs -, precum și eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării.