Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Audieri la Comisia specială pentru Roşia Montană. Ediţie Specială TVR News

Audierile privind proiectul de la Roşia Montană au continuat şi miercuri la comisia parlamentară specială. Miercuri, şi-au expus punctele de vedere profesorul Victor Mocanu - decanul Facultaţii de Geologie și Geofizică, reprezentanţii Conversmin, Nicolae Stanca - fostul director al Regiei Autonome a Cuprului Deva şi Mihail Ianaş - fostul şef al ANRM. TVR News a transmis LIVE audierile.

09 Octombrie 2013, 12:34 (actualizat 11 Octombrie 2013, 10:44) |
Victor Mocanu, decan Facultatea de Geologie și Geofizică
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Victor Mocanu, decan Facultatea de Geologie și Geofizică:

• Din punctul nostru de vedere într-o perioadă în care planeta trece prin frământări, criza economică, tările care și-au valorificat resursele au trecut mai ușor peste aceste provocări

• Avem nevoie de subsanţe minerale, altfel planeta nu ar evolua.

• Rolul statului trebuie să fie foarte bine conturat din punct de vedere legal în condițiile în care se trece la exploatare. Rolul de monitorizare.

VIDEO
Victor Mocanu, decan Facultatea de Geologie și Geofizică
• Este nevoie de un studiu detaliat al calității solului, iar în momentul în care se trece la exploatare trebuie făcute verificări cu privire la respectarea normelor

• Este nevoie de monitorizarea calități apei atît la suprafață cît și în subteran.

• Punctul meu de vedere este că, în final, noi trebuie să fim conștienți că țara are nevoie de exploatarea resurselor minerale dar în condiții foarte bine reglementate

• nu cred că țara nostră are capacitatea financiară de a exploata resursele

• Aș fi tentat să spun că sunt pentru exploatarea de la Roșia Montană.

• S-a investigat un număr foarte mare de exploatări.

• Condițiile minimale au fost respectate la Roșia Montană

• În privința metalelor însoțitoare. Pentru cele mai multe din substanțe ne aflăm sub limita exploatabilă. Odată cu diersificarea analizelor aceste date s-ar putea modifica.

• Fisurile sunt un pericol pentru mediu

• O investigaţie serioasă durează şase luni

• Nu există falie majoră în zonă

• Calitatea iazului de decantare este decisivă

• ANRM trebuie să aibă ultimul cuvânt

• Sunt 12 metode e exploatare  care ar putea fi folosite la Roşia Montană, toate au plusuri şi minusuri.

• În acest moment cianurarea este cea mai potrivită, fără să fie o soluţie absolută.

• Apropo de calculul de rezerve de la 700 tone la 7000 tone, nu pot să-mi exprim un punct de vedere. Depinde ce minereuri au fost luate în calcul. Personal cred că dacă era vorba despre 7000 de tone nu mai stăteam la discuţii, era luată de mult o decizie.

• Dacă proiectul de la Roşia Montană ar fi o lucrare de doctorat ar primi fără îndoială notă e trecere, undeva între 7 şi 8.

• Aş vota "Da", dacă aş fi parlamentar.

VIDEO
Ion Stamin Purcaru, reprezentant Conversmin
Ion Stamin Purcaru, reprezentant Conversmin

Cianurarea a vut loc în Baia de Arieş. Din cele două iazuri, Iazul Valea Sartasului are probleme, acolo există staţie de cinaurare. Apele care ies din staţia e cianurare, pe care intenţionăm să o modernizăm,  sunt  curate.

Dacă este respectat proiectul tehnic, este dacă monitorizat se poate evita

• Ar trebui să facem o lege clară să putem să relansăm mineritul şi acolo unde nu se mai poate exploata să se poată ecologiza zona.

• În acest moment nu avem staţie de epurare la Roşia Montană. Dacă se începe exploatarea, revine RMGC sarcina să facă ecologizarea.

• Astăzi, pentru 8 staţii plătim un milion de lei.

• Roşia Montană poate fi acoperită şi cu o staţie dar zona este mai mare.

• Conversmin a investit din 2007 până în prezent a investit 19 milioane de lei

• Este un iaz imens, suprafaţa este fantastică, riscurile în această situaţie nu dispar.

• Un iaz poate fi închis din primul an după ce s-a finalizat exploatarea.

VIDEO
Nicolae Stanca, fostul director al Regiei Autonome a Cuprului Deva
Nicolae Stanca, fostul director al Regiei Autonome a Cuprului Deva
(
Compania Nationala "Minvest")

• Asocierea cu partenerul străin s-a făcut 1995, în 5 octombrie, la o lună după ce s-a făcut publică.

• Am fost director din 1997 până 1998

În 1997 s-a aprobat cererea de explorare, nu de exploatare. Toate aprobările au fost făcute de Ministerul Industriilor.

• S-a stabilit ca toate cheltuielile pe cercetarea geologică din prima parte a proiectului să fie suportate de partenerul străin.

• În partea a doua urma să vină cu aport de capital, să rezolve situaţia juridică a terenurilor.

• Cât am fost director al companiei nu s-a definitivat prima parte de proiectului

• Cota de participare a rămas la 33,8 la sută, cât am fost director.

• Prin pierderea procentelor consider că statul a pierdut.

• Nu am văzut în viaţa mea să se vorbească atât de atehnic

• În 1998 am fost analizat că nu mi-am făcut criteriile economice şi am fost liber.

• Să nu credem că minele astea asunt atât de bogate precum credem. Le ţine preţul! Dacă scade preţul sub 1000 pe uncie aşa rămâne, neexploatat, neecologizat.

• De ce nu a ieşit lumea în stradă când s-au închis minele.

• Noi nu aveam niciun leu, eram pe pierderi

• Dacă proiectul este fezabil, am stipulat în faza a doua o renegociere.

• nu am semnat nimic fără aprobarea fondului tutelar.

• În perioada de după revoluţie  1990-1995, când oamenii făceau grevă, cu ajutorul unui specialist transportam materiale din iaz şi scoteam aur. Aşa se poate întâmpla şi cu iazul acum.

• Nu am avut în 15 ani niciun accident din cauza cianurii, am avut din cauza antigelului

• În privinţa rezervelor de 7000 de tone, este posibil să fie, dar depinde până unde este limita de exploatare.

• Ce instituţie a stabilit procentajul iniţial? A fost făcut un studiu, era perioada când dolarul avea modificări semnificative.

• Pentru toate lucrările de exploatare s-au plătit garanţii.

• Toate proiectele trebuie făcute conform legislaţiei din UE

• Media în alte ţări este de 5 ani cercetare, 2 ani construcţie

• Ca poţi porni în subteran, trebuie să acoperi golul, să nu pui în pericol viaţa minerilor.

•  Cum de nu a fost considerat aport licenţa, atunci când s-a făcut asocierea? Nu mai eram în Minvest când s-a transferat licenţa.

•  Ştiam că este un zăcământ aurifer. Când s-a dat licenţa le-am cerut să ne dea hărţile.

• Cazul de la Certez. Din minereul care intră la Certez, 10 la sută merge la cianurat.

VIDEO
Mihail Ianaş, audieri Roșia Montană
Mihail Ianaş, fostul şef al ANRM

• la Roşia Montană, la 1.000 de lei producţie, erau cheltuieli de 2.000 de lei.

• Au venit reprezentanţii BM şi ne-au zis: analizaţi exploatările pentru minereuri, cele profitabile le exploataţi, cele neprofitabile le închideţi şi vă dăm bani pentru ecologizare sau le retehnologizaţi dar nu vă dăm bani pentru asta, căutaţi investitori.

• În prezent văd că se încearcă redeschiderea mai multor mine, personal cred că este un lucru bun, prin redeschiderea activităţii de la Roşia Montană se dă un semnal şi pentru alţi investitori.

Îmi amintesc de două anexe la contractul, prin care s-a realizat transferul de licenţă, care nu au trecut prin Guvern, la cererea Curţii de Conturi.

• Nu aveam altă soluţie la momentul respectiv.

• Programul de cercetare geologică pe care l-a făcut firma canadiană este cel mai bun care s-a făcut după 1990.

• Totul a fost sub control românesc.

• Am fost anunţat de SRI că au fost prelevate tone de minereu pentru analize în străinătate. Am făcut un control al trenului şi al mostrelor care s-au trimis.

VIDEO
Mihail Ianaș răspunde la întrebările comisiei
• Ministerul, d-nul Radu Berceanu v-a cerut să transferaţi licenţa de la MinVest la Gabriel Resources?  Da, există şi documentul scris şi parafat.

• Am răsfoit contractul şi am găsit câteva hibe şi am avut o discuţie foarte dură: 1. Au hotărât fără licitaţie cum se împarte minereul. 2. Minvest Deva vine cu o rezervă, care are o valoare de piaţă, prin urmare am cerut să se introducă un punct care să pemită renegocierea.

• Unii consideră că aici ar fi resurse de alte elemente - Germaniu. Dar tot ce s-a făcut înainte de 1990 nu a confirmat existenţa unor asemenea rezerve, nici măcar ca resurse. Noi am avut anumite telururi în zona Baia Mare. La Roşia Montană este vorba de zăcăminte aur-argint.

• Dacă se doreşte industrializarea şi industria minieră joacă vreun rol, ea are efecte colaterale. Să nu uităm că statul român ia din asemenea activităţi numai redevenţe. Eu personal sunt pentru reluarea acestor activităţi. Dar regiunile miniere să rămână miniere, iar cele turistice să tămână turistice.

• Art. 5 din Legea minelor de la acea dată, din 1998 spune că transmiterea către terţi a datelor privind resurselor minerale din România se face cu acordul autorităţii cimpetente. Nu s-a cerut niciun acord. Am şi scris Ministerului Industriilor şi ni s-a spus că nu este treaba noastră. Şi am informat SRI-ul.

• Proprietar pentru companiile de stat era statul, reprezentat de Ministerul Industriilor. Arbitrul era ANRM.

• După ce am atras atenţia că Minvest vine cu o rezervă şi am cerut renegocierea, s-a introdus acest punct. S-a introdus articolul prin care s-a solicitat ca să se rediscute contribuţia fiecărei părţi după intrarea în producţie. Nu numai asta. Mai erau nişte drumuri şi nişte utilaje care trebuiau reevaluate. Dar nu s-au mai reevaluat. Probabil că ministerul era strâns cu uşa de către forurile internaţionale financiare, de reducere a subvenţiilor. Dar până la urmă tot au murit ambele regii, şi Baia Mare şi Deva.

• Datorită unui lobby al Ambasadei Canadei am participat şi eu la întâlnire. Noi nu mai participasem niciodată la nicio negociere şi ANRM n-a avut niciodată un membru în această regie.

• Astăzi aş semna licenţa, pentru că e singura soluţie de a salva de la moarte o activitate, cum e mineritul.

• Imediat ce a venit Guvernul Năstase, au fost 3-4 controale pe an. Doamna Stratulat, care a venit după mine, a spus că a dispărut această scrisoare în original şi a rămas doar în copie. Cineva a luat scrisoarea originală, s-a plimbat până şi la Parchetul Militar. Întrebarea a comisiei: Scrisoarea originală prin care Radu Berceanu vă cerea semnarea licenţei? Da.

• Eu nu am mai văzut acest contract, dar dacă l-aş avea, aş găsi repede acel punct prin care să mai putem obţine ceva.

• Contractul e secretizat din prostie românească. Noi am introdus Legea secretului de stat, care e o copie a legii de pe vremea comunistă.

Alte audieri la Comisia Specială

Marţi, Comisia l-a audiat pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin şi pe reprezentanţii Institutului de Geologie.

Luni, au fost audiaţi ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri și Turism, Maria Grapini şi ministrul Economiei, Varujan Vosganian.

Bisericile, Academia Română şi Uniunea Arhitecţilor sunt împotriva proiectului de la Roşia Montană.

Joi, 3 octombrie, în faţa Comisiei Speciale au fost reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation. Dragoş Tănase, directorul general al RMGC, a prezentat avantajele pe care ar urma să le aducă acest proiect în cazul în care ar fi pus în practică.

Miercuri, 2 octombrie, Comisia specială i-a audiat pe vicepremierul Liviu Dragnea şi pe Jack Goldstein, un băimărean, inginer chimist, cercetător, conferenţiar şi profesor în domeniul metalelor rare, care a prezentat o tehnologie de extragere a aurului fără cianuri.

Marţi, 1 octombrie, la Comisia specială a fost audiat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Luni, 30 septembrie, Comisia specială i-a audiat pe ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova şi pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. Tot luni, şeful SRI, George Maior, şi şeful SIE, Teodor Meleşcanu, au fost audiaţi de Comisia pentru controlul SRI.

Pe 26 septembrie, la Palatul Parlamentului au avut loc discuţii între Comisia specială pentru Roşia Montană şi reprezentanţii protestatarilor din Piaţa Universităţii şi ai ONG-urilor care se opun proiectului minier.

Pe 24 septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a explicat Comisiei de ce nu a dat acordul de mediu pentru proiectul Roşia Montană.

În prima zi de audieri, 23 septembrie, la Comisia specială pentru Roşia Montană a fost invitat ministrul Culturii. Daniel Barbu a explicat care este situaţia patrimoniului Roşia Montană.

Comisia parlamentară privind Roşia Montană a lansat, odată cu startul audierilor, site-ul comisiarosiamontana.ro. Deopotrivă cei care contestă şi cei care susţin proiectul Roşia Montană pot trimite mesaje pe site. Pe aceeaşi pagină web, puteţi vedea componenţa Comisiei speciale pentru Roşia Montană.

Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.

Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roșia Montană

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 7°C
IASI -4°C 0°C
CLUJ -1°C 1°C
CONSTANTA 5°C 11°C
CRAIOVA -2°C 4°C
BRASOV 1°C 5°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Ianuarie 2019, 01:05
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-01-2019
Deschidere: 7201.43
Maxim: 7229.12
Mimim: 7144.71
Variatie: -0.59%
TLV
1.80
0.9%
BRD
10.84
0.19%
FP
0.82
0.72%
SNP
0.31
1.59%
SNN
7.74
1.28%
TGN
329.50
3.27%
COTE
80.10
1.23%
SNG
28.40
0.53%
SIF5
2.08
0.72%
TEL
20.60
1.46%
ARHIVĂ ȘTIRI