Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
VIDEO TELEJURNAL

Au trecut 38 de ani de la "marele cutremur"

În 4 martie 1977 a avut loc ultimul mare cutremur din România, cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar în nord, până în Moscova şi Sankt Petersburg. În România, efectele au fost devastatoare, aproximativ 1.600 de persoane au murit, peste 11.000 de oameni au fost răniţi şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Cutremurul a produs efecte puternice şi asupra solului, crăpături, fenomene de lichefiere a solului şi alunecări de teren.

04 Martie 2015, 09:48 (actualizat 04 Martie 2015, 21:05) |
38 de ani de la cutremurul care a îngrozit România
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Seismul, cu magnitudinea de 7,4, s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. Epicentrul cutremurului s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri, iar unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar în nord, s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg. Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria, în oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.

În România, bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. În nord-estul Munteniei, sudul şi centrul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

Imediat după seism, circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky - poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani.

Alte personalităţi ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.

(w460) Cutremur 1În Bucureşti s-au prăbuşit atunci o mulţime de clădiri.

În centru au dispărut blocurile Scala, Continental - Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ş.a.

Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci 28 erau construite înainte de 1940.

În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.

Cu privire la vulnerabilitatea Capitalei la seism, pimarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu, declara în cadrul unei conferinţe de presă susţinută în 27 februarie 2015:

"Este unaninim recunoscut de specialişti că Bucureştiul este a 10 capitală la nivel mondial în termeni de risc seismic. Capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. Bucureştiul este oraşul cu cel mai înalt risc seismic din ţară ", a spus Sorin Oprescu.

În Bucureşti există peste 760 de clădiri cu risc seismic, dintre acestea, 186 prezintă un risc ridicat de prăbuşire. Doar 40 dintre  clădirile ce se puteau prăbuşi în cazul unui cutremur puternic au fost consolidate în ultimii 12 ani. Consolidarea merge încet din cauza proprietarilor, dacă unul singur se opune, constructorii nu pot începe lucrările.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 11°C
IASI 7°C 8°C
CLUJ 8°C 7°C
CONSTANTA 11°C 8°C
CRAIOVA 13°C 13°C
BRASOV 8°C 7°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 26 Martie 2019, 21:30
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 26-03-2019
Deschidere: 7954.29
Maxim: 8057.86
Mimim: 7951.24
Variatie: 1.13%
BRD
12.82
2.37%
TLV
2.10
1.45%
FP
0.90
1.12%
SNG
32.20
0.94%
EL
10.56
0.76%
SNP
0.36
0.56%
TGN
334.50
2.12%
SIF3
0.25
0.6%
SNN
9.71
0.31%
M
26.20
0.38%
ARHIVĂ ȘTIRI