Ignatul reuneşte spiritul belşugului şi vestirea sărbătorii care urmează, figura sa fiind probabil contopită cu o divinitatea precreștină solară, spun etnologii. Această legătură este sugerată şi de semantica numelui (ignis = foc) şi cu practicile care au loc în această zi: sacrificiul animalului şi trecerea lui prin foc.
Astăzi este Ignatul. Gospodarii taie porcul și se pregătesc pentru Crăciun
20 decembrie 2017, 11:54
Metodele de sacrificare a porcului și de preparare a cărnii diferă în funcţie de preferinţe şi de obiceiul locului. În zilele acestea, mii şi mii de Ghiţă se vor transforma în jumări, cârnaţi, caltaboşi, şuncă sau slănină.
Imediat după tăiere, în cele mai multe case se face pomana porcului. Din bucăţi de carne alese se face o friptură rapidă, o masă în jurul căreia se strâng toţi cei care au muncit la tăierea porcului, şi apoi sunt alese şunca şi slănina pentru afumat, carnea este prăjită şi păstrată în untură sau tocată şi amestecată cu usturoi şi alte mirodenii pentru cârnaţi, caltaboşi sau alte preparate.
Conform estimărilor făcute de Institutul Naţional de Statistică, pentru sărbătorile de iarnă românii taie aproape un milion de porci.
Se crede ca în noaptea de Ignat porcii viseaza ca vor fi tăiaţi, şi de acum încolo nu mai mănânca şi nu se mai îngraşă.
Tradiţia spune că în această zi singura activitate permisă este tăierea porcului. Persoanele care lucrau în această zi erau pedepsite de Inătoarea, patroana zilei, o femeie bătrână, lacomă şi urâtă. Potrivit credinţei din popor, ea le ispiteşte pe femei sa lucreze, dupa care le opareşte. Femeile însărcinate, de teama de a nu naşte copii cu infirmitati, respectau cu strictete interdicţia de a lucra.
Urmărește-ne pe Google News