Artistul danez care a trimis unui muzeu o pânză goală pe post de operă de artă, obligat de instanță să returneze banii încasați

În 2021, Muzeul de Artă Modernă Kunsten din Aalborg, în regiunea Iutlanda din Danemarca, i-a împrumutat lui Jens Haaning banii pentru a crea versiuni actualizate pentru două lucrări anterioare. Este vorba despre cadre pline cu bancnote care ilustrează salariile medii anuale ale unui austriac și al unui danez, pentru o expoziție despre viitorul muncii. În schimb, artistul a trimis muzeului două rame goale intitulate „Ia banii și fugi”, spunând că a creat piese noi, „mai bune” pentru a se potrivi temei expoziției.

La vremea respesctivă, artistul a declarat pentru CNN: „Am văzut, din punctul meu de vedere artistic, că aș putea crea o piesă mult mai bună pentru ei decât ceea ce și-ar putea imagina. Nu văd că am furat bani… Am creat o piesă de artă, care este poate de zece sau 100 de ori mai bună decât ceea ce plănuisem. Care este problema?”.

Haaning a spus că noua lucrare de artă a invitat oamenii să reflecteze asupra structurilor sociale și instituțiilor, precum religia și căsătoria. „Și dacă este nevoie… ia banii și fugi”, a adăugat el.

Tribunalul orașului Copenhaga nu i-a acceptat argumentele, așa că a decis împotriva lui Haaning, spunând că este „obligat” să returneze banii,  minus 40.000 de coroane (5.730 de dolari) în taxe pentru artist și pentru expoziție.

Instanța a spus că „Ia banii și fugi” a fost „deficitar”, în comparație cu ceea ce era subliniat în contractul său cu Muzeul Kunsten, deoarece acceptase să livreze două piese diferite. Hotărârea a respins, de asemenea, o cerere reconvențională formulată de Haaning, care a susținut că muzeul a încălcat drepturile de autor asupra operei. Între timp, artistul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii judiciare.

Într-o declarație trimisă prin e-mail către CNN în urma deciziei de luni, directorul Kunsten, Lasse Andersson, a spus că muzeul va aștepta să vadă dacă Haaning a contestat sau nu decizia înainte de a comenta. Artistul nu a răspuns la o solicitare de comentariu.

Muzeul a expus noua opera de artă a lui Haaning, ca parte a expoziției sale „Work it Out”, care a avut loc din septembrie 2021 până în ianuarie 2022, alături de o imprimare a unui e-mail în care acesta și-a explicat acțiunile.

La acea vreme, Andersson a spus pentru CNN că munca a ridicat întrebări cheie: „Trebuie să muncim pentru bani sau putem pur și simplu să-i acceptăm? De ce mergem la muncă? Toate aceste lucruri ne fac să începem să reflectăm asupra obiceiurilor culturale ale societății din care facem parte. Și apoi se aplică și la întrebarea: artiștii sunt suficient de plătiți pentru ceea ce fac?”.

Andersson a mai spus că muzeul și-a susținut partea sa a acordului și este cunoscut pentru onorarea contractelor și pentru plata unor taxe rezonabile artiștilor.

Pânzele goale ale lui Haaning fac parte dintr-un gen de lucrări controversate care pun la îndoială valoarea artei în sine. Iată câteva exemple: Maurizio Cattelan a întins o banană pe un perete și Banksy a mărunțit un tablou la licitație. În 1958, artistul conceptual Yves Klein a expus o cameră goală pentru mii de oameni.

Un articol de Arina Delcea