Un tribunal din Copenhaga a decis că artistul, care a luat banii de la muzeu să creeze opere de artă, dar a livrat în schimb un tablou gol, trebuie să returneze aproape integral cele 530 de mii de coroane daneze (76.000 de dolari), relatează CNN.
În 2021, Muzeul de Artă Modernă Kunsten din Aalborg, în regiunea Iutlanda din Danemarca, i-a împrumutat lui Jens Haaning banii pentru a crea versiuni actualizate pentru două lucrări anterioare. Este vorba despre cadre pline cu bancnote care ilustrează salariile medii anuale ale unui austriac și al unui danez, pentru o expoziție despre viitorul muncii. În schimb, artistul a trimis muzeului două rame goale intitulate „Ia banii și fugi”, spunând că a creat piese noi, „mai bune” pentru a se potrivi temei expoziției.
La vremea respesctivă, artistul a declarat pentru CNN: „Am văzut, din punctul meu de vedere artistic, că aș putea crea o piesă mult mai bună pentru ei decât ceea ce și-ar putea imagina. Nu văd că am furat bani... Am creat o piesă de artă, care este poate de zece sau 100 de ori mai bună decât ceea ce plănuisem. Care este problema?".
Haaning a spus că noua lucrare de artă a invitat oamenii să reflecteze asupra structurilor sociale și instituțiilor, precum religia și căsătoria. „Și dacă este nevoie... ia banii și fugi”, a adăugat el.
Tribunalul orașului Copenhaga nu i-a acceptat argumentele, așa că a decis împotriva lui Haaning, spunând că este „obligat” să returneze banii, minus 40.000 de coroane (5.730 de dolari) în taxe pentru artist și pentru expoziție.
Instanța a spus că „Ia banii și fugi” a fost „deficitar”, în comparație cu ceea ce era subliniat în contractul său cu Muzeul Kunsten, deoarece acceptase să livreze două piese diferite. Hotărârea a respins, de asemenea, o cerere reconvențională formulată de Haaning, care a susținut că muzeul a încălcat drepturile de autor asupra operei. Între timp, artistul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii judiciare.
Într-o declarație trimisă prin e-mail către CNN în urma deciziei de luni, directorul Kunsten, Lasse Andersson, a spus că muzeul va aștepta să vadă dacă Haaning a contestat sau nu decizia înainte de a comenta. Artistul nu a răspuns la o solicitare de comentariu.
Muzeul a expus noua opera de artă a lui Haaning, ca parte a expoziției sale „Work it Out”, care a avut loc din septembrie 2021 până în ianuarie 2022, alături de o imprimare a unui e-mail în care acesta și-a explicat acțiunile.
La acea vreme, Andersson a spus pentru CNN că munca a ridicat întrebări cheie: „Trebuie să muncim pentru bani sau putem pur și simplu să-i acceptăm? De ce mergem la muncă? Toate aceste lucruri ne fac să începem să reflectăm asupra obiceiurilor culturale ale societății din care facem parte. Și apoi se aplică și la întrebarea: artiștii sunt suficient de plătiți pentru ceea ce fac?”.
Andersson a mai spus că muzeul și-a susținut partea sa a acordului și este cunoscut pentru onorarea contractelor și pentru plata unor taxe rezonabile artiștilor.
Pânzele goale ale lui Haaning fac parte dintr-un gen de lucrări controversate care pun la îndoială valoarea artei în sine. Iată câteva exemple: Maurizio Cattelan a întins o banană pe un perete și Banksy a mărunțit un tablou la licitație. În 1958, artistul conceptual Yves Klein a expus o cameră goală pentru mii de oameni.
Un articol de Arina Delcea
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 5°C  |
6°C  |
| IASI | 3°C |
3°C |
| CLUJ | 4°C |
5°C |
| CONSTANTA | 9°C |
9°C |
| CRAIOVA | 3°C |
6°C |
| BRASOV | 3°C |
6°C |
