Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Artiştii ar putea fi exceptaţi de la prevederile din Codul Penal privind conflictul de interese

Autorii şi artiştii-interpreţi care deţin şi funcţii de conducere în instituţiile culturale ar putea fi exceptaţi de la prevederile privind Conflictul de interese din Codul Penal, care îi poate încadra în anumite situaţii în categoria infractorilor şi pedepsiţi cu închisoare de la şase luni la cinci ani.

19 Iunie 2012, 10:41 (actualizat 19 Iunie 2012, 17:51) |
Sulfina Barbu, deputat PDL / FOTO: TVRinfo.ro

Prevederile actuale din Codul Penal datează din 1986 şi sunt în neconcordanţă cu Legea Dreptului de autor din 1996, spun parlamentari ai PDL şi UDMR, autorii unei iniţiative legislative care ar trebui să repare această situaţie.

Potrivit Articolului 253 din Codul Penal al României din 21 iunie 1986, alineatul (1), care defineşte conflictul de interese, „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

De exemplu, un dramaturg care îndeplineşte şi funcţia de director de teatru nu are dreptul să pună în scenă o creaţie proprie în instituţia pe care o conduce, riscând în caz contrar o pedeapsă cu închisoarea de la şase luni la cinci ani.

Un grup de parlamentari ai PDL şi UDMR cere modificarea articolului 253 din Codul Penal în regim de urgenţă, prin exceptarea „creaţiilor literare, ştiinţifice, interpretarea şi execuţia artistică ce fac obiectul dispoziţiilor legale privind drepturile patrimoniale de autor şi conexe”:

Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, precum şi în cazul încheierii unui act , a luării unei decizii ori a participării la luarea unei hotărâri în ceea ce priveşte creaţia literară, ştiinţifică, creaţia, interpretarea şi execuţia artistică, care fac obiectul dispoziţiilor legale privind drepturile patrimoniale de autor şi conexe”.

Vezi Propunerea legislativă şi Expunerea de motive în secţiunea Documente.

În prezent, mulţi manageri din cultură sunt, în paralel, şi autori şi/sau artişti interpreţi, aceasta fiind profesia lor de bază, în timp ce calitatea de conducători ai unor instituţii publice de cultură nu reprezintă decât o modalitate de a le recunoaşte meritele şi talentul artistic”, se arată în expunerea de motive.

Iniţiativa legislativă datează din guvernarea anterioară, a explicat pentru TVRinfo.ro deputatul PDL Sulfina Barbu, unul dintre semnatarii propunerii legislative. „Am făcut această propunere după discuţiile pe care colegii mei le-au avut la Ministerul Culturii cu dl. ministru Kelemen Hunor (fost ministru în ultimul guvern Emil Boc şi guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu – n.red.).

Este o contradicţie între Codul Penal şi Legea Dreptului de autor, care nu poate fi reglementată decât prin modificarea Codului Penal”, explică deputatul PDL, precizând că judecătoarea Lidia Barac, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, „a recunoscut că există această contradicţie şi că cea mai bună soluţie este modificarea Codului Penal pentru a-l pune în linie cu Legea Dreptului de autor care prevede că artiştii au dreptul să fie plătiţi pe drepturi de autor pentru creaţiile proprii.

Şi atunci, de exemplu, un director de teatru care aduce ceva din creaţia sa proprie în instituţia pe care o conduce nu intră în conflict de interese”, explică deputatul.

Sulfina Barbu nu ştie care dintre colegii din Partidul Democrat Liberal a înaintat propunerea, însă a semnat-o, pentru că a constatat „că există un conflict legislativ”:

Legea Dreptului de autor este în concordanţă cu directivele europene, asta am verificat. Doamna Lidia Barac a făcut un studiu comparativ şi am constatat că este într-adevăr în concordanţă cu directivele europene, iar conflictul legislativ ar fi între Codul Penal şi Legea dreptului de autor, care este mai nouă. Prevederea din Codul Penal era veche din 1986.

Cazul Brânduşa Novac – Circul Globus

Brânduşa Novac, deputat PDL şi manager al Circului Globus, este cercetată de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru conflict de interese, prevăzut la articolul în chestiune. Parchetul a fost sesizat de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, care a constatat conflictul de interese din următoarele motive:

- Deţine din 22 februarie 2008 funcţia de manager al Circului Globus.

- Este deputat şi secretar al Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor.

În perioada 5 decembrie 2006 - 12 mai 2009, Novac, în calitate de persoană fizică, precum şi în calitate de asociat în cadrul SC Sidus Artis SRL, a încheiat 11 contracte de colaborare, precum şi contracte pentru realizarea unor spectacole de către Circul Globus Bucureşti (în prezent, Circ & Variete Globus Bucureşti), în calitate de manager.

Inspectorii de integritate au acuzat-o pe Brânduşa Novac de conflict de interese în materie administrativă ca urmare a semnării a două contracte de realizare scenariilor şi regiei pentru două spectacole, între ea, ca persoană fizică, şi Circ & Variete Globus Bucureşti, precum şi a unui contract de colaborare încheiat între circ şi SC Artis Sidus SRL. (Mai multe detalii aici.) ANI a constatat şi starea de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane a demnităţii publice de deputat şi a funcţiei de manager.

Modificarea articolului 253 din Codul Penal nu are intenţia să avantajeze pe nimeni, afirmă în acest context deputatul PDL Sulfina Barbu, „nici o lege nu acţionează retroactiv. Pe principiul neretroactivităţii unei legi, nimeni nu poate să spună că a făcut o lege ca să avantajeze pe cineva anume. Pentru că nu poate să afecteze pe nimeni o astfel de modificare”.

Trebuie menţionat că în momentul depunerii iniţiativei (în regim de urgenţă) la Senat, în 2 aprilie, Brânduşa Novac nu se afla încă sub ancheta procurorilor ÎCCJ, ci doar a inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate.

Dacă ar fi să o luăm cu prieteni şi adversari politici, sigur că nu ar fi fost nici un fel de argument pentru a-l susţine, de exemplu, pe dl. Diaconu. Glumesc. Nu, important este să avem prevederi legislative coerente, care să nu intre în contradicţie între ele. Atunci când voi sesiza un conflict între legile care sunt funcţionale în România, categoric voi semnala lucrul acesta. Sigur, dacă va trece şi de vot, vom vedea”, a declarat deputatul PDL Sulfina Barbu.

Proiectul de modificare a Art. 253 Codul Penal alin. (1) a fost înaintat la Senat în data de 2 aprilie, primind aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Camera Deputaţilor este forul decizional.

Vezi Propunerea legislativă şi Expunerea de motive în secţiunea Documente.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 30°C 31°C
IASI 29°C 31°C
CLUJ 28°C 29°C
CONSTANTA 29°C 28°C
CRAIOVA 28°C 29°C
BRASOV 26°C 28°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Iunie 2019, 07:04
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-06-2019
Deschidere: 8477.19
Maxim: 8532.36
Mimim: 8475.81
Variatie: 0.32%
TLV
2.31
0.43%
SNG
32.00
0%
FP
1.00
0.49%
BRD
11.98
0.84%
SNP
0.38
1.86%
SNN
10.52
1.13%
SIF5
2.10
0%
TBM
0.35
3.19%
EL
10.90
1.4%
CEON
0.35
2.62%
ARHIVĂ ȘTIRI