Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Argentina avertizează Grecia. "Vor să vă jefuiască! Criza, provocată de FMI"

Argentina, stat care s-a găsit în incapacitate de plată în anul 2001, şi-a exprimat solidaritatea cu Grecia, aflată pe marginea prăpastiei financiare, avertizând Atena în legătură cu riscul de a fi “jefuită” de fonduri speculative, informează AFP.  Şi formaţiunea spaniolă Podemos a salutat “reacţia exemplară” a guvernului elen şi a premierului Alexis Tsipras.

02 Iulie 2015, 09:12 (actualizat 03 Iulie 2015, 09:22) | Cătălin Grosu |
Argentina avertizează Grecia / FOTO: actualidad.rt.com
Argentina avertizează Grecia
POZA2
poza3
poza4
poza5
poza 6

“Argentina a trăit deja această situaţie şi vedem, în acest moment, că fonduri speculative au în vedere să se întample la fel cu Grecia pentru a începe să o jefuiască, aşa cum au făcut în alte locuri din lume”, a declarat şeful guvernului argentinian, Anibal Fernandez. In opinia sa, criza din Grecia “a fost provocată de ajustările FMI“, iar unul dintre fondurile "ulii", este  Elliott, care din decembrie 2013 cumpără bonduri grecesti, în speranţa că Grecia se impiedică ori se pune în genunchi pentru a începe să o devoreze, aşa cum fac Fondurile cu fiecare dintre ţările care s-au găsit în această situaţie”.

Potrivit lui Anibal Fernandez, premierul elen Alexis Tsipras “a găsit o situaţie foarte complicată, practic fără ieşire”, la sosirea la putere a partidului Syriza, stanga radicală, la începutul anului.

Podemos a salutat “reacţia exemplară” a guvernului de la Atena

Un semnal de solidaritate cu Grecia a venit luni şi din partea formaţiunii radicale spaniole Podemos, care a denunţat “santajul” practicat de creditorii internaţionali şi a salutat “reacţia exemplară” a guvernului elen, care “a dat cuvântul poporului pentru a-şi decide în mod democratic şi suveran propriul viitor”. “Prin intransigenta lor, creditorii au demonstrat ca principalul lor interes nu este sa rezolve criza greaca, ci sa supuna si sa rastoarne un guvern ales democratic, pentru a arata ca nu exista alternativa” la politica actuală liberală şi de austeritate, a sustinut Podemos.

Argentina, război total cu FMI

Argentina s-a declarat în 2001 în incapacitate de plată, pentru o datorie privată de aproape 100 miliarde de dolari. Două restructurări ale datoriei, în 2005 şi 2010, au permis ţării să beneficieze de o reducere din partea a 93% dintre creditorii privaţi. Un conflict persista însă între Buenos Aires şi deţinătorii restului de 7% din datorie, în special fondurile Elliott Management şi NML Capital, care au contestat în faţa justitiei americane aceasta măsură.

(w500) poza4

Observând manevrele FMI cu Grecia de ani buni, demnitarii argentinieni au ieşit la tribună şi au denunţat repetarea aceloraşi măsuri de austeritate şi subjugare care duseseră Argentina la un pas de moarte. "Reţeta FMI pentru Grecia este aceeaşi ca pentru Argentina înaintea prăbuşirii din 2001: scăderea salariilor şi creşterea impozitelor", afirma în 2011 Jorge Remes Lenicov, ministrul argentinian al Economiei în 2002, în timpul celei mai grave crize economice din istoria ţării.

Un alt fost ministru al Economiei, Roberto Lavagna (2003-2005), cu o importantă contribuţie în stabilizarea economiei argentiniene, declară: "FMI nu a tras nici un învăţământ din criza argentiniană, nu a învăţat nimic şi emite pentru Grecia aceleaşi recomandări ca pentru Argentina în 2002, cele pe care noi le-am respins, iar după ce nu le-am mai aplicat şi am căutat soluţii bune, altele decât cele impuse de FMI, a urmat redresarea". De altfel, în opinia argentinienilor actuala revenire a economiei argentiniene a fost reuşită numai după totala respingere a planului FMI.

Planul FMI, respins total de argentinieni

Desele conflicte ale Argentinei cu FMI au adus această ţară în pragul excluderii forţate din organizaţie. Fondul Monetar International (FMI) a emis o ,,declaraţie de neîncredere" faţă de Argentina pentru decizia statului de a publica date economice calculate pe baza altor formule decât cele agreate de organizaţia internaţională. Măsura este una fără precedent în istoria Fondului. Potrivit datelor oficiale, rata anuală a inflaţiei în Argentina a fost, în 2012, de 10,8%, însă analiştii estimau că aceasta s-ar ridica, de fapt, la 25-30%. Fondul s-a implicat direct, susţinând că Argentina publică informaţii statistice care nu prezintă încredere şi înşelătoare, încălcând astfel angajamentele asumate de cele 188 de ţări membre FMI.

VEDEŢI DOCUMENTARUL DESPRE COLAPSUL ECONOMIC ÎN CARE S-A AFLAT ARGENTINA

Controversele legate de calitatea statisticilor oferite de Argentina au apărut pentru prima data în 2007, când preşedintele de atunci, Nestor Kirchner (şi soţul actualului preşedinte, Cristina Kirchner), a făcut schimbări semnificative în structura biroului de statistică al statului, INDEC. Disputele Argentinei cu Fondul au început în 2001, când statul nu şi-a mai putut achita datoriile şi a intrat în incapacitate de plată. În acel moment, datoria publică a statului se ridica la 93 de miliarde de dolari. Ţara trecea printr-o criză economică începută la mijlocul anilor '90, devenită recesiune, între anii 1999-2002.

Guvernul argentinian a sistat plăţile către creditorii externi

Printre creditori se numărau Fondul Monetar Internaţional şi state precum SUA, Germania, Canada, Japonia, Austria, Franţa şi Rusia. Guvernanţii argentinieni au apelat la rezervele monetare ale Băncii Centrale şi, până la începutul lui 2006, şi-au achitat toate datoriile către FMI. Disputa a devenit evidentă în momentul în care, în 2011, statul a început o nouă rundă de negocieri pentru achitarea unor datorii rămase din 2001, iar singura pretenţie impusă de Buenos Aires creditorilor a fost ca discuţiile să se poarte fără nicio implicare a Fondului.

(w620) poza5

Inevitabil, experienţele politice şi economice pe care le-a traversat Argentina în ultimul deceniu, caracterizat ca deceniu al unei autentice renaşteri, au avut ca termen de raportare “groaznicul colaps finaciar” în care ţara ajunsese după ce “a ascultat de sfaturile FMI”. Aşa încât, după un deceniu, se dovedeşte pe deplin că decizia Argentinei de a renunţa la păguboasele sfaturi ale FMI a fost cu adevărat una inspirată şi, mai ales, profitabilă: “Acum, ştim că în anul 2011, ţara noastră a avut o creştere economică spectaculoasă, iar politica sa economică a adus beneficii nu numai statului, ci şi tuturor cetăţenilor săi”, iar conceptul de “echitate şi justiţie socială” s-a dovedit a fi nu doar un simplu slogan propagandistic, ci o normă de conduită pentru statul argentinian”, declara în 2012 Excelenţa Sa, dl. Claudio Pérez Paladino, ambasadorul Argentinei la Bucureşti.

(w620) poza 6

Argentina refuză evaluările economice ale FMI

Aceste evaluari sunt facute anul de Fond în ţările membre. Consiliul de Administraţie al Fondului, care reprezintă cele 188 de state membre, a primit un "raport neoficial" despre situaţia economică din Argentina, a anunţat FMI într-un comunicat în care precizează că evaluarea corespunzătoare a acestei ţări cunoaşte o "întârziere de 76 de luni". Argentina, care consideră că Fondul este în parte responsabil de falimentul ţării în 2001, întreţine relaţii tensionate cu instituţia şi refuză ca echipe ale FMI să evalueze în detaliu politica sa economică.

Fondul Monetar Internaţional nu prevede sancţiuni pentru ţările care refuză să se supună evaluărilor sale anuale, numite "articolul IV" în jargonul instituţiei. Cu începere din 2012 însă, el dă publicităţii comunicate în care se referă la ţările cu mai multe luni de întârziere, cum sunt Venezuela, Madagascarul ori Somalia. În februarie 2013, instituţia financiară a angajat o procedură de sancţiuni împotriva acestei ţări, care poate merge până la excluderea din Fond, pentru a determina autorităţile de la Buenos Aires să amelioreze credibilitatea statisticilor prezentate. După ce i-a acordat un nou termen în decembrie, Fondul Monetar Internaţional a "luat act" de lansarea în februarie a unui nou instrument de măsurare a inflaţiei din Argentina.

VEDEŢI DOCUMENTARUL: FMI, CUM SE FALIMENTEAZĂ O ŢARĂ, ARGENTINA

"Războiul Cristinelor”. Lagarde, pusă la punct de Kirchner

In 2012, preşedinta Argentinei, Christina Kirchner a pus-o la punct, în plenul Adunării Generale a ONU, pe şefa FMI, Christine Lagarde. Lagarde a ameninţat că o să arate „cartonaşul rosu” Argentinei, bănuită că măsluieşte datele economice raportate.

Kirchner a reacţionat imediat la avertismentul sefei FMI. „Ţara mea nu este o echipă de fotbal, este un popor suveran care ia deciziile în mod suveran şi care nu se va supune niciunei presiuni, cu atât mai puţin unei ameninţări”, a sublinia Christina Kirchner, în septembrie 2012. „Dar, dacă tot comparam politica şi economia cu un meci de fotbal, atunci vreau să spun că performanţele şefului FIFA sunt mult mai bune decât cele ale şefei FMI şi a directorilor instituţiei”, a încheiat Kirchner în aplauze generale.

(w620) POZA2

ISTORICUL FMI

Fondul Monetar Internaţional este o organizaţie internaţională cu 188 de state membre, constituită prin Tratatul de la Bretton Woods în 1944. Peste 40 de ţări au fost prezente la momentul semnării tratatului, în iulie 1944. Documentul prevedea proceduri şi reguli care să guverneze economia mondială. Ca urmare a acordului, au fost create Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional. Instituţiile mai sunt cunoscute şi cu numele de "gemenii Bretton Woods".

Principalul scop al FMI este cooperarea monetară internaţională, garantarea stabilităţii financiare, facilitatea comerţului internaţional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forţei de muncă, stabilitate economică şi combaterea sărăciei. Fondul îşi asigură resursele prin contribuţia statelor membre, care plătesc cote în funcţie de puterea economică a fiecărei ţări.

(w500) poza3

FMI are o serie de organisme de conducere, precum Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar şi Monetar Internaţional şi Consiliul Director.

Consiliul Guvernatorilor este format din şefii băncilor centrale şi miniştrii de finanţe din fiecare dintre cele 184 de state membre. Consiliul Director este format din 24 de membri şi conduce activităţile curente.

Christine Lagarde, fost ministru de Finanţe în Franţa, a preluat conducerea FMI în 2011, ea fiind cel de-al 11-lea director al Fondului Internaţional Monetar.

Deciziile în cadrul instituţiei sunt luate prin votul membrilor. Hotărârile majore necesită o majoritate de 85% din voturi. Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie sunt primele cinci ţări după puterea de vot din cadrul FMI. Dintre acestea, SUA au fost întotdeauna singură ţară care poate bloca o decizie a FMI, deţinând peste 16,7% din puterea totală de vot. Statele Uniunii Europene au împreună 32,07% din puterea de decizie din cadrul FMI.

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 29°C
IASI 26°C 29°C
CLUJ 24°C 26°C
CONSTANTA 24°C 23°C
CRAIOVA 27°C 27°C
BRASOV 23°C 26°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 26 Mai 2019, 06:41
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 24-05-2019
Deschidere: 8109.89
Maxim: 8189.13
Mimim: 8099.84
Variatie: 0.98%
TLV
2.13
2.13%
SNG
34.00
0.59%
BRD
10.82
0.37%
SNN
10.80
0.37%
SNP
0.36
2.51%
FP
0.96
0.41%
TEL
20.40
0.49%
EL
11.05
0.45%
TGN
357.00
0%
SIF5
2.08
0%
ARHIVĂ ȘTIRI