Aproape 20 de mii de refugiați din Ucraina au primit ajutor medical în România. Probleme financiare și de traducere

Pacientă cu cancer, refugiată din Ucraina în România: Am început tratamentul în Ucraina, înainte să înceapă războiul. Trebuia să fac a doua cură în aprilie, dar nu am mai putut acolo şi am continuat procedurile aici, la spitalul Parhon.

Această pacientă a primit la noi tot ce avea nevoie în lupta ei cu cancerul. Legislația a fost schimbată pentru ca refugiații din Ucraina să fie tratați la fel ca românii. Mulți nu reușesc însă să se înscrie la un medic de familie și nu pot primi medicamente compensate.

Doar aproximativ 400 de bebeluşi au fost vaccinaţi. Iar experţii se tem de izbucnirea unor epidemii.

Alina Popa, voluntar: Stăm cu ei la urgenţe 4-5 ore până se dă o reţetă. Cu ajutorul oamenilor de bine, eu nu mai am nicio şansă să-i susţin financiar, rog pe toată lumea să le cumpere câte o reţetă. Analize nimeni nu mai face.

În ultimul an, aproape 14 mii de ucraineni au ajuns la urgenţă. Peste patru mii au avut nevoie de salvare numai în Capitală. Şi acum, Ambulanţa are, în medie, 8 cazuri pe zi, iar jumătate dintre pacienți sunt copii.

Dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov: Sunt persoane diabetice, persoane cu afecţiuni cardiovasculare, cu afecţiuni oncologice care au nevoie de ajutor.

Dintre cei aproape 20 de mii de ucraineni care au primit ajutor medical, în toată țara, peste trei mii au fost internați. Și în spitale se lovesc de bariera limbii, iar translatori sunt puțini.

Doctorii și asistenții din Ucraina nu au drept de liberă practică să-i poată trata la noi pe conaționali.

Tiberius Brădățan, secretar de stat în ministerul Sănătăţii: Sunt state care au oferit drept de liberă practică limitat. Asta încearcă şi România să facă. Persoana respectivă poate lucra, dar la nivelul, dacă ne referim la medici, la nivelul unui rezident, adică sub îndrumarea unui medic specialist din România, doar că nu va putea fi plătit niciodată ca şi medic.

Până acum, România a cheltuit din bugetul naţional peste 60 de milioane de lei pentru asistenţa medicală a refugiaţilor. Nevoile sunt încă mari, şi nici ONG-urile nu mai au resurse.

Daniela Boșcă, director executiv FONPC: Avem nevoie de sprijinul organizaţiilor Naţiunilor Unite şi organizaţiilor internaţionale, altfel România va ajunge la fundul sacului.

Mădălina Turza, consilier de stat, Guvernul României: Am avut zeci de întâlniri cu reprezentanţi ai Comisiei Europene. Abia acum, în 2023, s-au aprobat ghidurile solicitantului pentru accesarea a 100 de milioane de euro pe asistenţa umanitară a refugiaţilor.

Emmanuelle Grange, şef de unitate, Comisia Europeană: Aşteptăm cererea de plată, banii sunt disponibili.

Trei milioane şi jumătate de ucraineni au intrat în România după izbucnirea războiului, iar aproape 110 mii au cerut protecţie temporară.